Schimbare importantă pentru milioane de pensionari. Indexarea pensiilor ar putea avea un alt traseu

Pensiile ar putea rămâne neindexate la 1 ianuarie 2027, pe fondul presiunilor asupra bugetului public și al deficitului existent la sistemul de pensii. Analistul financiar Adrian Negrescu a declarat că actuala situație financiară a statului nu ar permite o nouă majorare a pensiilor, similară cu cea prevăzută de legislație.

Pensiile românilor, în fața unei decizii dificile. Sumele care ar putea rămâne doar pe hârtie

Potrivit acestuia, problema este legată de creșterea cheltuielilor cu pensiile după intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor din 2024. Majorările stabilite prin noul act normativ au dus la o presiune suplimentară asupra bugetului, iar finanțarea sistemului de pensii a ajuns să depindă de resurse suplimentare de la bugetul de stat.

Analistul a explicat că orice guvern care ar decide indexarea pensiilor într-un context bugetar dificil ar putea întâmpina probleme legate de asigurarea plăților curente. Situația este influențată și de nivelul datoriei publice, care a depășit pragul de 60%, iar pensiile și salariile din sectorul public sunt menținute la niveluri constante, chiar dacă autoritățile nu au anunțat oficial o înghețare.

Deficitul sistemului de pensii pune presiune pe bugetul de stat

Adrian Negrescu a precizat că deficitul bugetului de pensii este unul dificil de susținut, iar diferența dintre veniturile obținute din contribuții și cheltuielile necesare pentru plata pensiilor este acoperită prin împrumuturi realizate de Ministerul Finanțelor.

„La cum arată situația bugetară a României, în momentul de față, mi-e teamă că pensiile vor rămâne înghețate și anul viitor, în 2027. Noii ne-am împușcat singuri în picior, în momentul în care am venit, în anul electoral 2024, cu o nouă lege a pensiilor, care a crescut extrem de puternic cheltuielile statului cu pensiile. Deficitul de la bugetul de pensii este deja unul nesustenabil. Se finanțează din împrumuturi ale statului, nu din contribuțiile noastre salariale, a explicat Adrian Negrescu.

Analistul a explicat că sistemul public de pensii funcționează pe baza contribuțiilor achitate de angajații actuali, bani care sunt utilizați pentru plata pensiilor celor aflați deja la pensie. Contribuția pentru asigurările sociale este de 21,25% din salariu, însă veniturile colectate nu acoperă integral necesarul de plată.

Cheltuielile cu pensiile sunt cu cel puțin 30% mai mari decât contribuțiile

Analistul Adrian Negrescu susține că sistemul de pensii este dezechilibrat, deoarece cheltuielile depășesc cu cel puțin 30% contribuțiile colectate, iar diferența este acoperită prin bugetul de stat. În contextul reducerii deficitului bugetar, creșterea pensiilor rămâne incertă.

„În mod normal, pensiile ar trebui plătite de către angajați, în baza contribuțiilor pe care le achită. Nu se întâmplă acest lucru în România. Cheltuielile cu pensiile sunt cu cel puțin 30% mai mari decât contribuțiile pe care le primim la buget. Le plătesc oamenii, la vot, prin bugetul de stat. Având în vedere și că anul viitor va trebui să reducem deficitul bugetar la 5,1% – 5,7%, mi-e teamă că ecuația creșterii pensiilor e una cu prea multe necunoscute, în acest moment”, a mai explicat analistul Adrian Negrescu pentru Newsweek.

Ce creșteri ar putea pierde pensionarii în 2027

Conform prevederilor legale, pensiile ar trebui indexate la 1 ianuarie 2027 cu 12%. În cazul în care această majorare nu va fi aplicată, pensionarii ar putea pierde sumele rezultate din această creștere.

Pentru o pensie de 2.000 de lei, indexarea ar fi însemnat un plus de aproximativ 240 de lei pe lună. La o pensie de 3.000 de lei, majorarea ar fi fost de 360 de lei, iar pentru o pensie de 4.000 de lei creșterea ar fi ajuns la 480 de lei.

Adrian Negrescu consideră că aceste creșteri prevăzute de lege nu vor putea fi acordate în actualul context financiar. O variantă discutată anterior ar fi fost o indexare cu un procent mai redus, de aproximativ 7-8%, însă aceasta nu reprezintă o decizie adoptată.

Sistemul public de pensii și provocările financiare

Sistemul public de pensii din România este bazat pe principiul solidarității între generații. Contribuțiile angajaților actuali sunt folosite pentru plata pensiilor persoanelor retrase din activitate, iar generațiile viitoare ar urma să susțină pensiile celor care lucrează în prezent.

Acest mecanism depinde de echilibrul demografic și de raportul dintre numărul persoanelor care contribuie și numărul beneficiarilor. Evoluțiile demografice din ultimele decenii au modificat acest raport, ceea ce a dus la presiuni suplimentare asupra sistemului.

În condițiile în care cheltuielile cu pensiile au crescut, iar veniturile din contribuții nu acoperă integral necesarul, finanțarea deficitului a devenit o problemă importantă pentru bugetul public.