Fondul de investiții RoBOOST ar putea fi lansat până la începutul lui 2027. Alexandru Nazare: Suntem cu mult în urma ţărilor din zonă

Fondul de investiții RoBOOST, destinat sprijinirii companiilor din România, ar putea deveni operațional până la sfârșitul anului 2026 sau la începutul anului 2027. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat vineri, 6 noiembrie, la CONCORDIA SUMMIT 2026, că proiectul beneficiază de o contribuție de 100 de milioane de euro provenită din fonduri recuperate în urma renegocierii PNRR. Autoritățile urmăresc dezvoltarea unor noi instrumente de finanțare, inclusiv prin implicarea Băncii de Investiții și Dezvoltare.

Fondul de investiții RoBOOST ar putea fi lansat până la sfârșitul anului 2026

Fondul de investiții RoBOOST se află în pregătire de la începutul anului 2026, iar Ministerul Finanțelor estimează că mecanismul ar putea fi lansat în următoarele luni, după finalizarea etapelor obligatorii stabilite de Fondul European de Investiții.

Alexandru Nazare a explicat, în cadrul CONCORDIA SUMMIT 2026, că dezvoltarea proiectului presupune îndeplinirea unor criterii specifice, România având de recuperat întârzieri față de alte state din regiune în privința instrumentelor de investiții, potrivit Agerpres.

„Să ştiţi că noi lucrăm la acest RoBOOST cam de la începutul anului. Nu e un lucru foarte uşor de construit, există nişte criterii pe care Fondul European de Investiţii le are, paşi obligatorii pe care trebuie să îi parcurgem, dar, în mod cert, e un prim pas. Şi trebuia să-l facem. Trebuia să-l facem de mult mai demult. Suntem cu mult în urma ţărilor din zonă în această privinţă. Sper că până la finalul anului, cel târziu începutul anului viitor, să putem să demarăm RoBOOST, care este construit cu bani salvaţi din PNRR”, a afirmat Nazare.

Ministrul Finanțelor a precizat că cele 100 de milioane de euro alocate inițiativei provin din resurse financiare care riscau să fie pierdute înaintea renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență. În opinia sa, RoBOOST poate reprezenta punctul de plecare pentru constituirea altor fonduri de investiții, printr-un mecanism care să limiteze riscurile și să permită implicarea Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID).

„Adică e un rezultat al renegocierilor PNRR, care au salvat nişte bani care ar fi fost pierduţi din PNRR, 100 de milioane de euro, care merg în RoBOOST. Şi cred că, lângă RoBOOST, putem construi alte fonduri de investiţii. Aceasta este o tranziţie care să fie suportabilă ca risc pentru ASF, ca să fie BID înăuntru la fiecare dintre iniţiativele astea. Această tranziţie ajută, diminuează riscurile”, a explicat ministrul Finanţelor.

ASF analizează posibilitatea direcționării economiilor din fondurile de pensii către economia reală

Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, a evidențiat necesitatea menținerii siguranței economiilor administrate de fondurile de pensii, concomitent cu dezvoltarea unui cadru care să faciliteze investițiile în economia reală.

Acesta a arătat că activele acumulate în cadrul Pilonului II și Pilonului III se apropie de 250 de miliarde de lei, iar protejarea acestor resurse reprezintă una dintre responsabilitățile fundamentale ale instituției.

„Când vorbim de pensii, prezervarea fondurilor de pensii şi acumularea de aproape 250 de miliarde de lei, dacă punem şi Pilonul II şi Pilonul III, este scopul existenţial al acestei instituţii. Dar, totodată, şi crearea unui cadru de permisivitate pentru investiţii şi antrenarea acestor bani şi în business-ul real”, a declarat Petrescu.

Președintele ASF consideră că Banca de Investiții și Dezvoltare ar putea facilita orientarea unei părți a acestor resurse către proiecte economice, în condițiile respectării cerințelor aplicabile investițiilor fondurilor de pensii.

Potrivit acestuia, reprezentanții mediului de afaceri solicită constant soluții prin care capitalul acumulat în sistemul de pensii să poată susține și activitatea companiilor. Printre domeniile menționate se numără infrastructura, apărarea și sectorul întreprinderilor mici și mijlocii.

„Din această perspectivă, şi eu simt, la fel ca şi domnul ministru, că ne apropiem de a da un răspuns aşteptărilor mediului de afaceri, care constant mă provoacă cu întrebarea: aceşti bani când merg şi în zona de business? Evident că aceşti bani pot fi diseminaţi în business prin intermedierea BID şi nu vreau să suprasolicit această instituţie în aşteptări, dar, cu foarte multă tărie, cred că BID va fi răspunsul ca aceşti bani să se regăsească şi în infrastructură, şi în apărare, şi în zona IMM-urilor”, a susţinut preşedintele ASF.

România intenționează să participe la European Tech Champions 2 pentru susținerea sectorului tehnologic

Ministrul Finanțelor a anunțat și intenția României de a contribui la inițiativa europeană European Tech Champions 2, destinată susținerii investițiilor în sectorul tehnologic.

Alexandru Nazare a subliniat că România nu a participat la etapa anterioară a programului, deși astfel de instrumente europene pot mobiliza finanțări importante pentru statele implicate. Ministrul consideră că participarea la noua inițiativă este necesară pentru susținerea ambițiilor naționale în domeniul tehnologiei.

„Vrem să participăm la European Tech Champions, unde România a lipsit. Când lipseşti la astfel de iniţiative europene care generează nişte miliarde în ţările care demarează lucrurile, la ce te aştepţi? Dacă noi avem un profil şi ne dorim, avem ambiţii în zona de tehnologie, nu puteam lipsi din European Tech Champions. Şi acum o să avem o primă contribuţie la European Tech Champions 2. Pentru că credem că în această zonă există interes mare în România şi trebuie să fim parte din aceste iniţiative europene”, a mai spus ministrul Finanţelor.

BID și Fondul European de Investiții au semnat în iulie acordul pentru dezvoltarea RoBOOST

Demersurile pentru constituirea RoBOOST au fost oficializate la 1 iulie 2026, când Banca de Investiții și Dezvoltare și Fondul European de Investiții au semnat un Memorandum de Înțelegere privind dezvoltarea noului instrument financiar.

RoBOOST este conceput ca un fond de fonduri, având drept obiectiv extinderea posibilităților de finanțare pentru start-up-uri, întreprinderi mici și mijlocii, precum și pentru companii românești aflate în diferite etape de dezvoltare.

Conform informațiilor comunicate de BID, instituția reprezintă statul român în procesul de implementare a inițiativei și are în vedere o contribuție de 100 de milioane de euro pentru constituirea mecanismului investițional, în parteneriat cu Fondul European de Investiții.