Răsturnare de situație în dosarul lui Călin Georgescu. Ce au descoperit judecătorii în motivarea deciziei

Călin Georgescu va rămâne în arest preventiv până pe 27 noiembrie 2026, în baza unei decizii definitive a Curții de Apel București. Motivarea hotărârii, făcută publică vineri, 6 noiembrie, arată că noile acuzații de infracțiuni informatice formulate de DIICOT nu sunt susținute de suficiente probe pentru a justifica arestarea. Instanța a stabilit însă că motivele care au determinat privarea inițială de libertate continuă să fie valabile. Judecătorii au analizat inclusiv discuții despre o posibilă plecare în Italia și riscul de sustragere de la urmărirea penală.

Motivarea Curții de Apel în cazul Călin Georgescu. Noile acuzații DIICOT nu justifică arestarea preventivă

Motivarea Curții de Apel București în dosarul lui Călin Georgescu evidențiază diferența dintre evaluarea noilor acuzații formulate de procurori și temeiurile juridice care au determinat arestarea preventivă inițială. Judecătorii au apreciat că presupusele infracțiuni informatice necesită administrarea unor probe suplimentare, fără ca această constatare să conducă la eliberarea inculpatului.

Concluziile sunt cuprinse în motivarea încheierii penale nr. 1171/DL din 28 octombrie 2026, redactată de judecătorii Andrei Buliga și Dragoș Valentin Mirea. Documentul are 32 de pagini, a fost întocmit pe 5 noiembrie și a devenit public vineri, 6 noiembrie.

Curtea de Apel București a admis contestația formulată de DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București, prin care arestarea preventivă fusese înlocuită cu măsura controlului judiciar, potrivit Știripesurse.

În cererea de prelungire a arestării, procurorii au invocat presupusa comitere a unor noi infracțiuni de către fostul candidat prezidențial, ulterior începerii urmăririi penale.

Anchetatorii au făcut referire la verificările desfășurate, la solicitarea lui Georgescu, în locuința și autoturismele acestuia, pentru identificarea unor eventuale dispozitive de supraveghere instalate de autorități.

Pe baza acestor împrejurări, DIICOT a formulat acuzații de instigare la operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, instigare la tentativă de alterare a integrității datelor informatice și instigare la perturbarea funcționării sistemelor informatice.

Completul Curții de Apel a constatat că probele existente nu sunt suficiente pentru a fundamenta o suspiciune rezonabilă care să justifice arestarea preventivă în raport cu aceste presupuse fapte.

„În ceea ce privește aspectele cuprinse în motivarea referatului cu propunere de prelungire a măsurii arestării preventive, referitoare la conduita inculpatului Georgescu Călin, din perioada în care acesta s-a aflat sub imperiul măsurii preventive a controlului judiciar, dispusă în altă cauză, constând în săvârșirea de noi infracțiuni (…), completul de drepturi și libertăți reține că, deși în dosarul cauzei există anumite elemente de fapt din care să rezulte comiterea de către inculpat a infracțiunilor menționate, ele nu pot îmbrăca la acest moment noțiunea de suspiciune rezonabilă, pentru a putea reprezenta temeiuri de luare a măsurii preventive, organele de urmărire penală urmând a clarifica acuzațiile penale prin administrarea mijloacelor de probă prevăzute de Codul de procedură penală”, se arată în motivarea Curții de Apel București.

Instanța nu a exclus posibilitatea ca anchetatorii să obțină ulterior dovezi suplimentare. La momentul soluționării contestației, însă, acuzațiile privind presupusele infracțiuni informatice nu puteau constitui un temei pentru continuarea arestării preventive.

Tribunalul București considerase că verificarea locuinței nu constituie, în sine, o infracțiune informatică

Tribunalul București respinsese, la 26 octombrie, solicitarea DIICOT de prelungire a arestării preventive, după ce judecătorul Claudiu Eduard Coroban analizase împrejurările în care au fost efectuate verificările la domiciliul lui Călin Georgescu.

Magistratul apreciase că simpla verificare a unei locuințe pentru identificarea unor posibile dispozitive de înregistrare nu întrunește, prin ea însăși, elementele constitutive ale infracțiunilor informatice invocate de procurori.

În argumentarea soluției, reluată ulterior în motivarea Curții de Apel, judecătorul arăta că „presupusa conduită infracțională a inculpatului nu se circumscrie elementului material al niciuneia dintre infracțiunile indicate de procuror”.

Tribunalul nu identificase dovezi din care să rezulte că Georgescu ar fi încercat să determine o altă persoană să modifice date informatice sau să perturbe funcționarea unor sisteme.

Avocații fostului candidat prezidențial au susținut că verificările au reprezentat o măsură de precauție, adoptată după perchezițiile efectuate la domiciliul acestuia. Apărarea a afirmat că dispozitivele utilizate nu puteau distruge ori bruia echipamente de interceptare.

Totodată, apărătorii au invocat existența unui mandat de supraveghere tehnică despre care au susținut că permitea desfășurarea unor activități exclusiv în mediul ambiental public, fără a include interiorul locuinței.

Curtea de Apel a considerat însă că insuficiența probelor privind noile acuzații nu afectează automat temeiurile care au justificat arestarea preventivă inițială.

Curtea de Apel a menținut arestarea pe baza motivelor stabilite în septembrie 2026

Decizia de menținere a arestării preventive a fost fundamentată de Curtea de Apel București pe împrejurările analizate anterior, la momentul dispunerii măsurii, și pe faptul că acestea nu fuseseră înlăturate prin probe noi.

Magistrații au făcut trimitere la încheierea din 29 septembrie 2026, în care fuseseră evaluate gravitatea presupuselor fapte și circumstanțele dosarului.

„Cu toate acestea, având în vedere gravitatea faptelor, astfel cum a fost reținută prin încheierea din data de 29.09.2026, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I Penală, în dosarul nr. 39502/3/2026, ar fi inutilă o analiză din partea Curții cu privire la noile presupuse fapte reținute în sarcina inculpatului Călin Georgescu, motivul menținerii măsurii preventive fiind aspectele litigioase deja stabilite cu autoritate de lucru judecat”, precizează instanța.

Judecătorii au explicat că argumentele unei hotărâri definitive privind arestarea preventivă nu pot fi înlăturate exclusiv prin reinterpretarea probelor deja examinate, în absența unor elemente noi care să modifice situația de fapt.

„În aplicarea autorității de lucru judecat în materia măsurilor preventive, considerentele avute în vedere de judecător, cu ocazia soluționării cauzei având ca obiect luarea măsurii arestării preventive, la examinarea situației de fapt nu pot fi înlăturate printr-o nouă apreciere a acelorași probe, deci în absența administrării unor probe noi, cu ocazia soluționării unei cauze având ca obiect o cerere de prelungire a măsurii preventive”, se arată în motivare.

Instanța a precizat, în același timp, că verificarea periodică a unei măsuri preventive presupune evaluarea necesității și proporționalității privării de libertate, în raport cu evoluția cercetărilor.

Această obligație rezultă din garanțiile stabilite prin Codul de procedură penală și prin articolul 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care protejează dreptul la libertate și siguranță.

Discuțiile despre o posibilă mutare în Italia au fost analizate ca indicii ale riscului de sustragere

Un argument important pentru menținerea arestării preventive l-a reprezentat, în evaluarea Curții de Apel, posibilitatea ca Călin Georgescu și Ionel Rusen să încerce să evite urmărirea penală.

Magistrații au analizat conversații private purtate între cei doi inculpați, despre care au apreciat că indică intenția lui Georgescu de a se stabili în Italia împreună cu familia și alte persoane apropiate.

Potrivit motivării, fostul candidat la alegerile prezidențiale i-ar fi cerut lui Rusen să identifice o proprietate în Italia. Imobilul căutat ar fi trebuit să dispună de o anexă „pentru servitori”, să fie „securizată” și să „intre sub incidența legii italiene”.

Într-una dintre conversațiile examinate, Georgescu ar fi insistat asupra caracterului confidențial al demersurilor, afirmând:

„Important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen”.

Documentul instanței menționează că, în mai 2025, Georgescu i-ar fi solicitat lui Ionel Rusen să inițieze proceduri pentru obținerea azilului politic în Italia, atât pentru el, cât și pentru persoanele care îl susțineau.

În discuții ar fi apărut și referiri la un fost procuror italian, despre care Rusen ar fi afirmat că îi este apropiat și că ar putea facilita demersurile necesare.

Un presupus pașaport diplomatic a fost identificat în timpul perchezițiilor

Pe lângă conversațiile referitoare la Italia, Curtea de Apel a examinat documentele descoperite de anchetatori în cadrul perchezițiilor desfășurate la 21 septembrie 2026, inclusiv un presupus pașaport diplomatic emis pe numele lui Călin Georgescu.

Documentul ar fi provenit de la un pretins Ordin de Malta, însă autenticitatea acestuia a fost contestată de reprezentanții organizației oficiale.

În motivarea instanței este consemnat răspunsul Ambasadei Ordinului Suveran Militar de Malta, potrivit căruia Georgescu nu figurează printre membrii organizației, iar pașaportul respectiv nu a fost emis de aceasta.

Avocații au susținut că demersurile fostului candidat prezidențial vizau exclusiv achiziționarea unei proprietăți în Italia. Judecătorii au apreciat însă că explicația nu înlătură suspiciunile referitoare la eventuale pregătiri pentru evitarea urmăririi penale.

„În speță, deși din probele administrate până în prezent rezultă că actele de pregătire în vederea sustragerii au debutat în cursul lunii mai 2025, având în vedere că la acel moment cauza se afla în cursul urmăririi penale in rem, inculpații apreciind ancheta ca fiind «în adormire» și fără probe, cercetările au continuat și au fost administrate mai multe mijloace de probă (…) astfel încât Completul apreciază că riscul de sustragere de la urmărirea penală și de influențare a bunei desfășurări a procesului penal are caracter actual”, se arată în motivare.

Judecătorii au explicat de ce controlul judiciar nu este suficient după numai 28 de zile de arest

Hotărârea Tribunalului București din 26 octombrie, prin care fusese dispusă înlocuirea arestării preventive cu măsura controlului judiciar, a fost infirmată de Curtea de Apel după o evaluare diferită a persistenței pericolului pentru ordinea publică.

Judecătorul Tribunalului apreciase că acest pericol se diminuase semnificativ, fără să conteste existența suspiciunii rezonabile privind acuzațiile inițiale de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

În argumentarea sa, magistratul arătase că presupusele fapte financiare erau mai vechi, că inculpații se aflaseră o perioadă îndelungată în libertate și că nu existau indicii privind continuarea activităților infracționale investigate după ianuarie 2022.

Curtea de Apel a pus însă accent pe intervalul scurt scurs de la dispunerea arestării preventive, respectiv 28 de zile.

Instanța a avut în vedere și faptul că solicitările anterioare de înlocuire a măsurii fuseseră respinse cu numai câteva zile înaintea hotărârii Tribunalului București.

„Nu se poate considera că trecerea unei perioade de 28 de zile de la momentul luării măsurii preventive, respectiv 6 zile în cazul inculpatului Rusen Ionel și doar 4 zile în cazul inculpatului Georgescu Călin, de la momentul respingerii cererilor de înlocuire a măsurii preventive, pot duce judecătorul de drepturi și libertăți la concluzia că a fost înlăturată starea de pericol pentru ordinea publică”, au motivat judecătorii.

În aceste condiții, completul a apreciat că nici controlul judiciar, nici arestul la domiciliu nu ar asigura suficient prevenirea riscului de sustragere de la urmărirea penală sau a posibilității comiterii unor noi infracțiuni.

Dosarul DIICOT vizează o presupusă înșelăciune de aproximativ 1,1 milioane de euro

Ancheta în care sunt cercetați Călin Georgescu și Ionel Rusen privește acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, în legătură cu o operațiune financiară investigată de DIICOT.

Procurorii susțin că cei doi ar fi acționat împreună cu cetățeanul italian Massimiliano Arena și l-ar fi determinat pe omul de afaceri Răzvan-Liviu Leu, reprezentant al companiei Real Concrete Land, să transfere aproximativ 1,1 milioane de euro.

Potrivit acuzațiilor, suma ar fi fost solicitată în contextul unor demersuri pentru obținerea unor linii de credit din străinătate.

Finanțarea promisă omului de afaceri nu s-ar fi concretizat, iar banii ar fi ajuns într-un cont deschis la o altă instituție bancară decât cea indicată inițial.

Apărarea contestă acuzațiile și susține că operațiunile financiare au fost realizate în baza unor relații contractuale. Avocații afirmă că suma transferată reprezenta plata pentru utilizarea unei garanții bancare și că tranzacțiile nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune.

Curtea de Apel a apreciat, în schimb, că probele administrate până în prezent continuă să susțină suspiciunea rezonabilă privind presupusele infracțiuni care au determinat arestarea preventivă inițială.

Călin Georgescu a respins acuzațiile și a susținut că dorește să își demonstreze nevinovăția

În ultimul cuvânt acordat în fața judecătorilor Curții de Apel București, Călin Georgescu a contestat acuzațiile formulate împotriva sa și a respins ideea că ar intenționa să se sustragă procedurilor judiciare.

Fostul candidat prezidențial a declarat că își dorește judecarea dosarului, pentru a avea posibilitatea să își demonstreze nevinovăția.

Potrivit încheierii instanței, Georgescu a afirmat că urmărește să își dovedească nevinovăția atât în fața românilor, cât și în fața familiei sale. El a făcut referire în special la copiii săi, despre care a susținut că sunt profund afectați de situația în care se află.

Acesta a afirmat că se consideră victima unui abuz, dar că își întemeiază apărarea pe prevederile legale și că are încredere în actul de justiție.

După analizarea contestației formulate de DIICOT, Curtea de Apel București a dispus prelungirea arestării preventive pentru Călin Georgescu și Ionel Rusen în perioada 29 octombrie – 27 noiembrie 2026.

Hotărârea este definitivă.