Ancheta în cazul lui Călin Georgescu ajunge în Italia. Cine este omul de afaceri pe care procurorii vor să îl audieze și ce rol ar fi avut

Procurorii DIICOT au solicitat sprijinul autorităților italiene pentru audierea omului de afaceri Massimiliano Arena, suspectat că ar fi primit banii transferați de Răzvan Leu, persoana vătămată în dosarul de înșelăciune în care sunt cercetați Călin Georgescu și Ionel Rusen. Demersul a fost prezentat în contextul solicitării de prelungire a arestării preventive a celor doi inculpați, respinsă luni de Tribunalul București.

DIICOT a solicitat audierea unui om de afaceri din Italia

Ancheta în dosarul care îi vizează pe fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu și pe omul de afaceri Ionel Rusen continuă cu noi demersuri pentru administrarea probelor.

Potrivit unor surse judiciare citate de Gândul, procurorii DIICOT au emis un ordin european de anchetă către autoritățile din Italia, prin care solicită audierea lui Massimiliano Arena, un om de afaceri suspectat că ar fi avut un rol important în presupusa schemă infracțională.

Anchetatorii susțin că Arena ar fi primit sumele transferate de Răzvan Leu, persoana vătămată în dosarul de înșelăciune. Italianul ar fi îndeplinit rolul de bancher în cadrul operațiunilor financiare investigate de procurori.

Declarația acestuia urmează să fie transmisă autorităților române pentru a fi inclusă în materialul probator al dosarului.

În cadrul ședinței de judecată privind prelungirea arestării preventive, reprezentantul DIICOT a făcut referire la procedurile inițiate în cazul cetățeanului italian.

„în legătură cu coinculpatul Arena Massimilliano s-a efectuat procedura de citare în vederea aducerii la cunoștință a calității de suspect, drepturile și obligațiile procesuale”.

Ce rol ar fi avut Massimiliano Arena în presupusa înșelăciune

Dosarul a fost deschis în urma unei plângeri depuse de omul de afaceri Răzvan Leu, care susține că ar fi fost prejudiciat cu aproximativ 1,1 milioane de euro.

Potrivit anchetatorilor, Leu ar fi fost atras într-o afacere care presupunea tranzacții cu metale prețioase și obținerea unei linii de credit în valoare de șase milioane de euro.

Călin Georgescu i l-ar fi recomandat pe Ionel Rusen, iar acesta din urmă l-ar fi pus în legătură cu Massimiliano Arena, prezentat drept reprezentantul unei instituții financiare din Elveția.

Pentru obținerea finanțării, omul de afaceri ar fi fost determinat să transfere un milion de euro drept garanție. Ulterior, ar fi achitat încă 100.000 de euro, în contextul promisiunii că valoarea împrumutului putea fi majorată la 15 milioane de euro.

Finanțarea nu s-ar fi concretizat, iar Răzvan Leu a reclamat că nu și-a mai recuperat banii. Procurorii încearcă să stabilească traseul sumelor transferate și rolul fiecărei persoane implicate în operațiunile investigate.

Procurorii au invocat riscul comiterii unor noi infracțiuni

În paralel cu demersurile pentru audierea cetățeanului italian, DIICOT a solicitat luni, 26 octombrie, prelungirea arestării preventive a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen.

Unul dintre argumentele prezentate de procurori a vizat comportamentul fostului candidat la alegerile prezidențiale în perioada în care se afla sub control judiciar.

„se constată că prezintă relevanță deosebită conduita inculpatului Călin Georgescu, din perioada în care acesta s-a aflat sub imperiul măsurii preventive a controlului judiciar, respectiv împrejurarea că, în acest interval, respectiv data de 26.09.2026, ar fi săvârșit noi infracțiuni”.

Anchetatorii au făcut referire la acuzațiile de instigare la operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, precum și de instigare la tentativă de alterare a integrității datelor informatice și perturbarea funcționării sistemelor informatice.

„Această împrejurare, analizată prin raportare la ansamblul materialului probator și la circumstanțele concrete ale cauzei, constituie un element pertinent în evaluarea riscului de reiterare a comportamentului infracțional, întrucât indică faptul că măsura preventivă neprivativă de libertate anterior dispusă nu a fost suficientă pentru prevenirea săvârșirii unor noi fapte prevăzute de legea penală.

Prin urmare, în astfel de condiții, există dovada certă că un comportament antisocial a devenit o obișnuință și încălcarea din nou a normelor de conviețuire socială rămâne doar o chestiune de timp dacă autoritățile nu adoptă o poziție fermă, motiv pentru care arestarea preventivă este singura în măsură să satisfacă administrarea corectă și eficientă a justiției penale, precum și împiedicarea săvârșirii de noi infracțiuni”, a argumentat procurorul DIICOT, potrivit surselor judiciare citate de Gândul.

Reprezentantul Ministerului Public a susținut și că lipsa unei măsuri privative de libertate „poate da naștere, în mod real, unui sentiment de insecuritate în rândul colectivității și se poate crea aparența că organele judiciare nu reacționează eficient în cazul comiterii repetitive a unor astfel de infracțiuni, iar cercetarea inculpaților Georgescu și Rusen, în stare de libertate poate încuraja și alte persoane să comită infracțiuni de natura celor pentru care inculpații sunt cercetați”.

În opinia procurorilor, probele administrate „susțin concluzia că riscul săvârșirii unor noi infracțiuni persistă, iar măsurile preventive mai puțin restrictive nu sunt apte să asigure în mod efectiv realizarea scopurilor prevăzute de lege, se justifică aprecierea că privarea de libertate rămâne necesară și proporțională”.

Referitor la gravitatea acuzațiilor, procurorul a afirmat că „periculozitatea inculpaților este relevată de modul şi circumstanțele în care aceștia au săvârșit infracțiunile de „constituire a unui grup infracțional organizat” și „înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată”, inculpații având ca scop obținerea unor sume cât mai mari de bani pentru maximizarea profiturilor”.

Tribunalul București a respins solicitarea DIICOT

În ciuda argumentelor prezentate de anchetatori, Tribunalul București a decis luni înlocuirea arestării preventive cu măsura controlului judiciar pentru Călin Georgescu și Ionel Rusen.

Hotărârea pronunțată de judecătorul Claudiu Corobană nu este definitivă și poate fi contestată.

Prin urmare, decizia nu echivalează cu o punere imediată în libertate a celor doi inculpați, măsura urmând să producă efecte în condițiile stabilite de instanță.

Ancheta DIICOT continuă, inclusiv prin demersurile de cooperare judiciară internațională pentru audierea lui Massimiliano Arena. Acuzațiile formulate în dosar nu reprezintă o constatare definitivă a vinovăției persoanelor cercetate.