România riscă să primească „cartonașul roșu” de la agențiile de rating. Alexandru Nazare: Suntem la o răscruce de drumuri

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează că România riscă să primească „cartonașul roșu” din partea agențiilor de rating dacă bugetul pentru 2027 nu va fi construit pe baze realiste și nu va reflecta corect situația financiară a țării. Oficialul consideră că anul viitor va fi decisiv pentru revenirea la o perspectivă stabilă de rating și susține că reducerea deficitului bugetar trebuie realizată în principal prin diminuarea cheltuielilor, nu prin noi majorări de taxe.

Alexandru Nazare avertizează că România riscă să primească „cartonașul roșu” de la agențiile de rating

Prezent la Concordia Summit 2026, Alexandru Nazare a explicat că România se află într-un moment decisiv, iar anul 2027 va necesita luarea unor măsuri importante pentru consolidarea finanțelor publice. Ministrul a subliniat că țara noastră se află de mai mulți ani sub perspectivă negativă din partea agențiilor de rating și că este momentul să obțină o perspectivă stabilă, fără presiunea permanentă a unei eventuale retrogradări.

Potrivit ministrului Finanțelor, există un scenariu pozitiv pentru 2027, care presupune atingerea țintei de deficit pentru 2026, construirea unui buget credibil pentru anul următor și respectarea acestuia în execuția bugetară. În aceste condiții, România ar avea șanse reale să revină la o perspectivă stabilă în ceea ce privește ratingul de țară.

Nazare a atras atenția că o perspectivă negativă menținută timp de mai mulți ani afectează capacitatea economiei de a se dezvolta. În opinia sa, relansarea economică nu poate fi construită în absența unui rating de țară stabil și a unui buget credibil. Acestea reprezintă premisele necesare pentru o creștere economică sănătoasă.

România a primit deja cartonașe galbene din partea agențiilor de rating în vara acestui an

Ministrul Finanțelor a prezentat și scenariul negativ, în care bugetul pentru 2027 ar fi construit fără să reflecte în mod credibil realitatea economică și financiară. O asemenea situație ar fi evaluată atât de investitori, cât și de agențiile de rating.

Alexandru Nazare a amintit că România a primit deja cartonașe galbene din partea agențiilor de rating în vara acestui an, iar următorul avertisment ar putea fi unul mult mai sever, respectiv o retrogradare.

Consecințele nu s-ar limita la indicatorii economici, ci s-ar resimți direct în viața românilor și în activitatea companiilor. O eventuală deteriorare a ratingului ar putea afecta economiile populației, planurile de afaceri ale companiilor și capacitatea statului de a-și îndeplini obligațiile.

Ministrul consideră că România nu trebuie să mai aștepte presiuni externe din partea agențiilor de rating sau a Comisiei Europene pentru a lua măsurile necesare. Consolidarea fiscală trebuie realizată din proprie inițiativă, din dorința de a întări economia națională.

Oficialul a amintit că, în urmă cu 20 de ani, ratingul României arăta bine și a subliniat că țara nu ar trebui să se mulțumească doar cu menținerea calificativului BBB-. Reducerea dobânzilor ar însemna mai mulți bani disponibili în piață pentru relansarea economică, în timp ce diminuarea deficitului ar contribui la întărirea economiei românești.

Toate aceste decizii trebuie luate în perioada următoare, iar bugetul pentru 2027 trebuie să includă numai cheltuieli și investiții care pot fi finanțate în mod realist. Ministrul a avertizat că România nu își mai poate permite să repete situațiile în care bugetul nu reflectă corect realitatea, având în vedere că răbdarea investitorilor și a agențiilor de rating este limitată.

Ministerele trebuie să propună reduceri de cheltuieli

Alexandru Nazare a anunțat că pregătirea bugetului pentru 2027 a început deja. Pentru prima dată, procesul de elaborare a bugetului se va desfășura prin intermediul unei aplicații.

Ministrul a explicat că, în ultimii cinci ani, România a crescut nivelul investițiilor de la aproximativ 4-5% la 8% în acest an, însă evoluția investițiilor nu a fost însoțită de rezultatele așteptate în privința creșterii economice. În opinia sa, acest lucru arată că modelul economic actual nu funcționează și trebuie ajustat.

Oficialul a precizat că importanța consumului pentru economie nu trebuie ignorată, însă acesta nu trebuie considerat principalul motor al dezvoltării economice.

În ceea ce privește investițiile, ministrul a arătat că România se îndreaptă anul acesta spre îndeplinirea țintelor din PNRR, cu investiții de 107 miliarde, un nivel semnificativ mai mare decât cel din anul precedent. Acest rezultat este înregistrat în paralel cu o țintă de deficit aflată în scădere.

Cu toate acestea, Alexandru Nazare consideră că autoritățile trebuie să analizeze nu numai volumul investițiilor, ci și calitatea acestora. Este necesară o reorganizare a proiectelor, astfel încât economia să poată genera o creștere mai mare printr-un volum de investiții mai bine direcționat, chiar dacă acesta va fi mai redus.

Ministrul a atras atenția că anul viitor România nu va mai beneficia de PNRR, motiv pentru care schimbarea modelului economic trebuie abordată direct, nu doar discutată la nivel teoretic.

„Suntem la o răscruce de drumuri. 2027 este un an al deciziilor. În 2027 avem un scenariu pozitiv. Cu atingerea țintei pentru 2026, cu buget pentru 2027 credibil, cu buget pentru 2027 care să se reflecte în execuție pozitiv, avem în mod real șansa de a obține o perspectivă stabilă, să revenim la ea în privința ratingului.

Suntem la perspectivă negativă de câțiva ani buni, e momentul să ridicăm perspectiva și să nu mai fim cu securea ratingului deasupra capului. Nu putem gândi relansare economică în absența ridicării și menținerii ratingului de țară și în absența unui buget construit credibil.

Creșterea economică sănătoasă se bazează pe aceste premise. Ipoteza negativă e că am putea să construit buget care să nu fie considerat credibil. Asta vor judeca investitorii, agențiile de rating. După cartonașele galbene primite în vară de la agențiile de rating, vom primi direct cartonaș roșu.

Acest lucru nu va afecta doar abstract economia România, ci concret. Ar afecta economiile românilor, planurile companiilor, capacitatea statului de a-și îndeplini obligațiile. Trebuie evitat, Nu trebuie să ne mai comportăm ca și cum avem nevoie de imbold extern, de la agenții de rating, de la Comisia Europeană.

Avem nevoie de ambiția noastră, să facem consolidare că așa ne dorim noi. Acum 20 de ani ratingul arăta bine, poate nu ar trebui să ne mulțumim să fim la BBB-. Când scad dobânzile sunt mai mulți bani în piață pentru relansarea economică.

Când scade deficitul, facem consolidare de dragul întăririi economiei românești. Toate aceste decizii trebuie să le luăm acum. Trebuie să fim atenți la ce putem finanța realist în 2027. Nu putem reveni la situația în care bugetul nu reflectă corect realitatea, pentru că nimeni nu mai are răbdare cu noi.

Am început pregătirea bugetului pe 2027, va fi pentru prima dată când bugetul este pregătit într-o aplicație. În ultimii 5 ani, am plecat de la investiții de la 4-5%, am ajuns anul acesta la 8% și creșterea economică a degenerat”, a spus ministrul.

Planul de relansare economică trebuie să treacă de la intenții la finanțări

Alexandru Nazare a vorbit și despre planul de relansare economică, precizând că următoarea etapă trebuie să fie trecerea de la prevederile de pe hârtie la implementarea efectivă.

În ceea ce privește schemele de sprijin, ministrul a explicat că, în 2027, acestea trebuie să se transforme direct în finanțări, toate schemele urmând să fie concretizate în investiții.

Oficialul a menționat și colaborarea cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru dezvoltarea unor instrumente de finanțare. În cadrul planului de relansare economică, a fost oferită posibilitatea Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID) de a crea fonduri de investiții sau de a participa la fonduri deja existente.

De asemenea, fondurile de pensii vor putea participa cu un procent mai mare la aceste fonduri de investiții.

Ministrul Finanțelor consideră că România trebuie să fie mai ambițioasă în ceea ce privește piața de capital și să stimuleze investițiile private. Acestea sunt importante pentru economie și pot contribui la declanșarea creșterii economice.

În același context, Alexandru Nazare a reafirmat angajamentul privind reducerea și ulterior eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA). Potrivit acestuia, taxa nu va mai exista la începutul anului 2027, iar eliminarea ei ar urma să aibă efecte economice în cursul anului viitor.

Ministrul a precizat că autoritățile discută în continuare cu ASF pentru a identifica modalități prin care mai multe finanțări din zona fondurilor de pensii să poată ajunge în investițiile private.

Totodată, Alexandru Nazare a evidențiat contribuția mediului privat la menținerea calificativului de investiții al României, arătând că fără implicarea companiilor și a antreprenorilor țara nu ar fi ajuns în situația actuală.

„E clar că modelul economic nu funcționează și trebuie ajustat. Nu trebuie să ignorăm importanța consumului pentru economie, dar nici nu trebuie să o considerăm magistrală
Dacă anul acesta lucrurile au mers direcție de a îndeplini țintele din PNRR – 107 miliarde investiții, semnificativ peste anul trecut, și cu țintă de deficit în scădere, trebuie să ne uităm și la calitatea investițiilor, nu doar la cantitate.

Trebuie să facem ordine în investiții și să reușim să generăm creștere economică mai mare cu volum de investiții mai targetat, chiar dacă mai mic, că anul viitor nu avem PNRR.
Discuția despre schimbarea modelului nu e abstractă, trebuie atacată frontal.

Planul de relansare, trecem de la scriptic la faptic. Schemele de sprijin, anul viitor trebuie să trecem direct la finanțări, toate schemele se vor transforma în invesitiții. Am reușit cu ASF să generăm în planul de relansare economică: am dat posibilitatea BID de a crea sau de a se alătura unor fonduri de investiții. Fondurile de pensii pot să participe cu procent mai mare în aceste fonduri de investiții.

Trebuie să fim mult mai ambițioși când ne uităm la piața de capital. Trebuie să stimulăm investițiile private, ele duc greu și pot declanșa creșterea economică. Angajamentul de a reduce și apoi de a abroga IMCA ni-l menținem. Nu vom mai avea IMCA la începutul anului 2027. Cred că va avea efect în 2027 că renunțăm la această taxă care a fost foarte toxică.
Cred că putem să ne uităm mai mult în această zonă și avem discuții cu ASF ca să eliberăm cât mai multe finanțări din zona fondurilor de pensii în investiții private. Fără dumneavoastră, mediul privat, nu am mai fi avut astăzi calificativul de investiții”, a mai spus acesta.

Alexandru Nazare susține că nu își dorește noi majorări de taxe în 2027

Întrebat dacă România este mai aproape de o retrogradare din partea agențiilor de rating, Alexandru Nazare a amintit că Guvernul a realizat rectificarea bugetară și a revenit pe piețele financiare, de unde a atras împrumuturi în valoare de 4,5 miliarde de euro.

În ceea ce privește posibilitatea unor noi majorări de taxe în 2027, ministrul Finanțelor a precizat că nu își dorește ca România să fie din nou obligată să crească fiscalitatea din cauza situației bugetare.

El a explicat că majorările de taxe din 2025 au fost adoptate cu dificultate, dar au fost considerate necesare pentru salvarea ratingului de țară. Această măsură nu înseamnă însă că autoritățile pot neglija reducerea cheltuielilor publice.

În acest sens, Alexandru Nazare a anunțat că a solicitat ministerelor și autorităților să vină cu propuneri concrete de diminuare a cheltuielilor și de comasare a unor structuri. Reducerile nu trebuie aplicate uniform, fără o analiză prealabilă, ci trebuie stabilite în funcție de situația fiecărui ordonator de credite.

Ministrul a explicat că analiza trebuie realizată de fiecare instituție din interior, nu impusă exclusiv de la nivel central. În anumite domenii ar putea fi necesare reduceri, în timp ce în altele ar putea fi nevoie chiar de suplimentarea resurselor.

Obiectivul Guvernului este reducerea deficitului bugetar cu aproximativ un punct procentual din PIB în fiecare dintre următorii trei ani, spune el. Această ajustare ar permite României să spere la ieșirea din procedura de deficit excesiv și ar contribui la îndeplinirea condițiilor necesare aderării la zona euro.

Alexandru Nazare a precizat că nu dorește majorarea taxelor și că are încredere că membrii Guvernului vor prezenta măsuri concrete pentru reducerea cheltuielilor. Ministrul pornește de la premisa că autoritățile vor reuși să construiască un buget echilibrat pentru 2027.

Oficialul a mai explicat că ajustarea bugetară nu trebuie să afecteze domeniile esențiale, însă efortul de consolidare fiscală trebuie continuat în fiecare an.

Anul viitor va dispărea PNRR, în timp ce va intra în derulare SAFE, iar România va trebui să continue în paralel procesul de ajustare bugetară. Soluțiile trebuie alese astfel încât să nu afecteze prognoza de creștere economică.

„Nu mi doresc să fim din nou forțați de situație să creștem taxe. În 2025 am făcut-o cu inima grea că trebuia să salvăm ratingul. Dar asta nu înseamnă că trebuie să neglujăm partea de cheltuieli. Haideți săp transformăm intenția în fapte. Am cerut aurotirăților să vină cu propuneri de reduceri de cheltuieli, de comasări. Și nu otova, dar asta se face cu conștiință, de la fiecare ordonator, nu impus de sus, ci din interior. În unele locuri poate reducem, în altele poate chiar trebuie să punem. Dar trebuie să o facem, trebuie să reducem câte 1% din PIB în fiecare din următorii 3 ani ca să sperăm că ieșim din procedura de deficit excesiv și să putem adera la euro.

Nu îmi doresc să cresc taxe și am încredere că colegii mei vor veni la rândul lor cu lucruri concrete care să ne ajute. Plec de la premisa că o să reușim, că o să facem buget echilibrat pe 2027.

Nu ne propunem să umblăm la lucruri esențiale, dar trebuie să înțelegem că efortul de ajustrae trebuie să aibă loc în fiecare an. Anul viitor dispare PNRR, intră SAFE și trebuie să facem și ajustare. Trebuie să fie soluții care să nu afecteze prognoza de creștere economică. Există consens că creșterea pe 2027 este în jur de 2%. Dacă venim cu măsuri care să faulteze creșterea la anul, ne punem singuri piedici”, a conchis ministrul.