Prețurile din magazine ar putea crește de trei ori la unele produse. Comercianții avertizează asupra efectelor plafonării adaosului

Extinderea plafonării adaosului comercial la toate alimentele ar putea provoca scumpiri importante la produsele nealimentare din magazinele din România. Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Comercianților Mici și Mijlocii, avertizează că măsura analizată de Ministerul Agriculturii ar putea determina creșteri semnificative ale prețurilor la detergenți, cosmetice și produse de îngrijire personală. Guvernul ar putea discuta propunerea după 12 noiembrie, odată cu publicarea noilor date privind inflația. Actuala plafonare, aplicată alimentelor de bază, urmează să expire la sfârșitul anului.

Plafonarea adaosului comercial la toate alimentele ar putea duce la scumpirea produselor nealimentare

Plafonarea adaosului comercial ar putea fi extinsă de la alimentele de bază la toate produsele alimentare comercializate în România, însă reprezentanții comercianților avertizează că o asemenea decizie ar putea transfera presiunea asupra prețurilor către alte categorii de mărfuri.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că Executivul analizează această posibilitate, urmând ca o eventuală decizie să fie discutată după 12 noiembrie, când Institutul Național de Statistică va publica noile informații referitoare la evoluția inflației.

În prezent, plafonarea adaosului comercial se aplică unei liste de alimente de bază, iar măsura este programată să expire la finalul anului. Extinderea sa nu ar însemna însă automat reducerea prețurilor la raft, deoarece costurile de producție, procesare, transport și distribuție pot continua să influențeze prețul final.

Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Comercianților Mici și Mijlocii, a explicat, la Digi24, că limitarea adaosului pentru toate alimentele ar putea amplifica efectul economic cunoscut drept „waterbed” sau „saltea cu apă”. Fenomenul presupune recuperarea costurilor prin majorarea prețurilor unor produse pentru care nu există restricții asupra marjelor comerciale.

„Din punctul nostru de vedere, va fi un dezastru economic dacă s-ar întâmpla așa ceva, pentru că noi am atras atenția și la prelungirea plafonării celor 21 de produse că efectul de waterbed, de saltea cu apă, care se va produce în urma acestei plafonări, va fi destul de vizibil”, a declarat vicepreședintele Asociației Comercianților Mici și Mijlocii.

Potrivit acestuia, dacă toate alimentele ar intra sub incidența plafonării, comercianții ar putea încerca să compenseze limitarea marjelor prin creșterea prețurilor produselor nealimentare. Paraschiv consideră că detergenții, cosmeticele și articolele de îngrijire personală ar putea înregistra scumpiri foarte mari.

„Dacă pentru câteva produse efectul de waterbed este foarte vizibil, imaginați-vă ce se întâmplă când toate produsele alimentare vor fi plafonate. Ne îndreptăm către un dezastru. Vor crește extraordinar de mult, probabil se vor tripla prețurile la produsele neplafonate. Și aici mă refer la tot ce înseamnă produse de îngrijire personală, detergenți, cosmetice și așa mai departe”, a susținut Paraschiv.

Laptele ajunge la magazine cu 7-8 lei pe litru, deși producătorii primesc aproximativ 2 lei

Reprezentantul comercianților consideră că autoritățile ar trebui să analizeze modul în care sunt formate prețurile pe întregul lanț de aprovizionare, de la producătorul agricol până la magazin, înainte de a decide extinderea plafonării adaosului comercial.

Pentru a explica diferențele de preț, Feliciu Paraschiv a prezentat situația laptelui. Potrivit datelor invocate de acesta, producătorii primesc aproximativ 1,70-2 lei pentru un litru, în timp ce produsul ajunge la recepția magazinelor cu un preț de 7-8 lei.

„Domnul ministru ar trebui să meargă pe fir, pentru că statul român are pârghiile să intre în contabilitatea oricărei companii. Ar trebui să vadă cât îl costă într-adevăr pe producătorul român, dacă este suficient 1,70 lei sau 2 lei pe litru, și să meargă mai departe. De ce el ajunge de la 2 lei la poarta fabricii, la noi, la ușa magazinului, cu 7 sau 8 lei? Nici noi, retailerii, nu înțelegem”, a afirmat acesta.

În exemplul prezentat, dacă magazinul cumpără produsul cu 8 lei și aplică un adaos comercial plafonat la 20%, prețul rezultat este de 9,60 lei. Paraschiv susține însă că autoritățile ar trebui să verifice în primul rând diferența dintre suma încasată de producător și prețul facturat comerciantului.

Vicepreședintele asociației a reclamat și existența unor companii cu o poziție dominantă în sectorul lactatelor, solicitând verificarea mecanismelor prin care sunt stabilite prețurile. Totodată, acesta a cerut măsuri de sprijin pentru firmele care produc în România și utilizează materii prime provenite de pe piața internă.

Producția internă, considerată prioritară în raport cu stimularea consumului

Feliciu Paraschiv a contestat și abordarea ministrului Agriculturii privind necesitatea stimulării consumului pentru menținerea activității fabricilor de procesare și protejarea locurilor de muncă. În opinia sa, autoritățile ar trebui să acorde prioritate dezvoltării producției interne și reducerii importurilor.

„Domnul ministru spunea că trebuie să creștem consumul. Nu este adevărat. Noi trebuie să creștem producția internă. Asta este problema noastră, ca să nu mai cumpărăm lucruri din import. Noi importăm carne, lactate, conserve, dulciuri, legume și fructe în extrasezon”, a declarat acesta.

Reprezentantul comercianților susține că dezvoltarea capacităților de producție din România ar permite păstrarea unei părți mai mari a banilor în economia națională. În acest fel, companiile ar putea susține salarii mai ridicate, ceea ce ar contribui ulterior și la creșterea consumului.

Exporturile de carne de pasăre au crescut cu 44% în 2025, potrivit reprezentantului comercianților

În sprijinul argumentelor sale, Paraschiv a invocat evoluția industriei cărnii de pasăre, afirmând că exporturile acestui sector au înregistrat o creștere de 44% în 2025 comparativ cu anul precedent. El consideră că rezultatele nu au fost urmate de suficiente măsuri pentru susținerea industriei.

O altă problemă semnalată privește exportul materiilor prime agricole și importul ulterior al produselor procesate. Reprezentantul comercianților a arătat că România exportă cereale, dar cumpără din străinătate produse cu valoare adăugată mai mare, inclusiv aluaturi congelate, făinuri și dulciuri.

„Neapărat trebuie să creștem producția internă, să reducem importurile și să nu mai exportăm materie primă. Noi exportăm cereale, ca după aceea să le importăm sub formă de prăjituri, dulciuri sau alte produse cu valoare adăugată. Practic, pierdem valoarea”, a concluzionat vicepreședintele Asociației Comercianților Mici și Mijlocii.