Prețurile tuturor alimentelor din magazine ar putea fi plafonate. Florin Barbu: Vom face o analiză la Guvern. Adrian Negrescu: Soluția pe termen lung nu poate fi plafonarea

Plafonarea adaosului comercial, aplicată în prezent alimentelor de bază, ar putea fi extinsă la toate produsele alimentare comercializate în magazinele din România. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, spune că măsura trebuie analizată la nivelul Guvernului, în contextul scumpirilor și al presiunilor asupra consumului. La rândul său, consultantul economic Adrian Negrescu explică de ce alimentele s-au scumpit atât de mult în ultimii cinci ani și ce soluții ar putea avea România.

Florin Barbu propune extinderea plafonării adaosului comercial la toate alimentele din magazine

Plafonarea adaosului comercial ar putea fi extinsă de la alimentele de bază la toate produsele alimentare aflate pe rafturile magazinelor, însă o asemenea decizie trebuie discutată și analizată la nivelul Guvernului, a declarat joi ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.

Ministrul a fost întrebat dacă autoritățile iau în calcul reducerea TVA la alimentele de bază, în condițiile în care producătorii anunță majorări de prețuri de cel puțin 10%, pe fondul creșterii costurilor.

Florin Barbu a amintit că plafonarea adaosului comercial a fost introdusă în 2023 și a susținut că mecanismul a avut rezultate pozitive, având în vedere diferența dintre inflația generală și cea înregistrată la alimente.

„În momentul de față, trebuie să avem o analiză la nivelul Guvernului. Nu pot să vă spun eu dacă scădem TVA-ul la alimente, dar știți că, din 2023, noi am venit cu un pachet de măsuri privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază.

Dacă ne uităm la inflația generală, este cu două puncte procentuale mai mare decât inflația la alimente. Înseamnă că acel mecanism a fost foarte bun.

Cred că trebuie să facem o analiză în Guvernul României și am putea merge pe o plafonare nu numai la alimentele de bază, ci la toate alimentele care sunt pe rafturile magazinelor de retail”, a afirmat Florin Barbu, la Conferința Națională AGRI4FUTURE: România – Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români.

Guvernul va analiza inflația înainte de a decide dacă prelungește plafonarea adaosului comercial

Actualul mecanism de plafonare a adaosului comercial expiră la sfârșitul anului. Întrebat despre posibilitatea înlocuirii acestuia sau despre continuarea măsurii într-o altă formă, ministrul Agriculturii a explicat că autoritățile trebuie să analizeze mai întâi datele privind inflația.

Florin Barbu a precizat că următoarele date publicate de Institutul Național de Statistică vor permite o evaluare mai detaliată a evoluției prețurilor, inclusiv pe categorii de produse și domenii economice.

„Pe data de 12 noiembrie vor ieși datele Institutului Național de Statistică. Trebuie să ne uităm la inflație, trebuie să defalcăm această inflație pe subgrupe.

Vorbim despre produse agroalimentare, dar și despre domenii economice din România. Din punctul meu de vedere, pentru că așa este, România stă pe consum”, a explicat Barbu.

Ministrul a atras atenția și asupra importanței consumului pentru funcționarea industriei alimentare. În opinia sa, reducerea cererii poate determina unitățile de procesare să își diminueze activitatea și să își folosească mai puțin capacitățile de producție.

„Noi trebuie să creștem consumul, pentru că, dacă nu creștem consumul, putem distruge inclusiv industria alimentară. Dar atunci când nu ai consum, sigur, productivitatea într-o unitate de procesare scade.

Și atunci când o unitate de procesare are 600 de angajați și procesează 12 din 24 de ore, dacă consumul a scăzut, sigur, își reduce și activitatea”, a mai spus ministrul Agriculturii.

România a înregistrat unele dintre cele mai mari scumpiri ale alimentelor din Uniunea Europeană

România se numără printre statele membre ale Uniunii Europene în care alimentele s-au scumpit cel mai mult în ultimii cinci ani. Potrivit unei analize Euronews, prețurile sunt acum cu peste 50% mai mari față de septembrie 2021.

În septembrie 2026, România a înregistrat o creștere anuală de 2,6% a prețurilor la alimente și băuturi răcoritoare. În aceeași perioadă, în 14 state membre ale Uniunii Europene, prețurile din această categorie au fost mai mici decât în urmă cu un an.

Consultantul economic Adrian Negrescu a explicat pentru DC News că scumpirile din România au mai multe cauze, de la nivelul inițial al prețurilor și structura pieței alimentare până la evoluția costurilor interne.

Economistul a arătat că România pornea de la unele dintre cele mai mici prețuri la alimente din Uniunea Europeană, astfel încât șocurile economice au avut un impact mai puternic asupra evoluției procentuale a prețurilor. În același timp, acestea s-au apropiat de nivelurile europene într-un ritm mai rapid decât veniturile populației.

„Explicația are mai multe straturi. Primul este punctul de plecare. România avea și are în continuare cele mai mici prețuri la alimente din Uniunea Europeană. Când pornești de la un nivel atât de jos, orice șoc, de la energie la transport sau salarii, se vede mult mai puternic în procente. Practic, prețurile noastre s-au apropiat de cele europene mult mai repede decât veniturile.

Al doilea strat ține de felul în care este construită piața noastră alimentară. Deși suntem o țară agricolă, importăm o mare parte din alimentele procesate: carne, lactate, conserve, dulciuri, fructe și legume în extrasezon. Exportăm materie primă ieftină, mai ales cereale, și o cumpărăm înapoi prelucrată și scumpă.

O astfel de economie este extrem de vulnerabilă la scumpirea energiei, a transportului și la slăbirea leului, iar toate trei s-au întâmplat în ultimii cinci ani. Nu este întâmplător că pe podium, alături de noi, se află Ungaria și Bulgaria, cu creșteri de 57% și 54%, adică economii cu probleme asemănătoare.

Al treilea strat este făcut în România. Seceta a lovit recoltele de mai mulți ani la rând, pesta porcină africană a decimat producția internă de carne de porc, iar statul a adăugat propriile scumpiri: TVA mai mare la alimente, accize mai mari la carburanți și liberalizarea prețului la energie, care s-au transmis rapid în prețul pâinii, al laptelui și al cărnii.

La toate acestea se adaugă costul muncii, care a crescut constant, și un lanț de distribuție în care fiecare verigă și-a protejat marja de profit”, a explicat Adrian Negrescu.

Adrian Negrescu spune că România are nevoie de o industrie alimentară proprie și de investiții în irigații

În ceea ce privește soluțiile pentru limitarea scumpirilor, consultantul economic consideră că plafonarea prețurilor nu poate reprezenta o măsură permanentă. În opinia sa, România trebuie să își dezvolte capacitatea de procesare a produselor agricole și să investească în sisteme de irigații pentru a reduce vulnerabilitatea în fața secetei și dependența de importuri.

Adrian Negrescu a avertizat că plafonarea prețurilor poate avea efecte negative asupra disponibilității și calității produselor, motiv pentru care soluțiile trebuie să vizeze dezvoltarea producției interne și apropierea fermierilor de magazine.

„Soluția pe termen lung nu poate fi plafonarea prețurilor, care a dus mereu la rafturi goale și la produse de calitate mai slabă.

Avem nevoie de o industrie alimentară proprie care să proceseze în țară ce producem, de sisteme de irigații care să ne protejeze de secetă și de lanțuri scurte între fermieri și magazine.

Doar așa vom reduce dependența de importuri și vom opri situația absurdă în care o țară agricolă plătește alimentele printre cele mai scumpe din Europa raportat la venituri”, a mai declarat Negrescu.