România a reluat producția de energie nucleară după mai bine de trei luni. Reactorul 1 Cernavodă a fost reconectat la rețea. Câtă energie a livrat

România a reluat vineri, 6 noiembrie, producția de energie nucleară, după mai bine de trei luni în care centrala de la Cernavodă nu a mai furnizat electricitate în Sistemul Energetic Național. Reactorul 1 a fost reconectat la rețea și a început să livreze primii megawați, urmând ca puterea acestuia să crească treptat până la atingerea capacității normale de funcționare.

La ora 16:27, datele Transelectrica indicau o producție de 42 MW din energie nucleară, echivalentul a 0,74% din producția totală de electricitate a României. În acel moment, producția națională se ridica la 5.651 MW.

Este prima cantitate de energie nucleară introdusă în rețeaua națională după aproape trei luni în care ambele reactoare de la Cernavodă au fost oprite. Revenirea Unității 1 reprezintă primul pas către restabilirea capacității de producție a centralei, care asigură în mod obișnuit o parte importantă din necesarul de electricitate al țării.

Reactorul nuclear nr. 1 de la Cernavodă va ajunge la puterea normală de funcționare pe 7 noiembrie

Reactorul 1 nu a revenit direct la capacitatea maximă, ci a început să funcționeze gradual, conform procedurilor tehnice specifice repornirii. Puterea acestuia urmează să fie crescută treptat, până la atingerea regimului normal de funcționare.

Potrivit estimărilor, Unitatea 1 ar urma să ajungă la capacitatea normală sâmbătă, 7 noiembrie, în jurul orei 19:00. La putere nominală, reactorul poate produce aproximativ 700 MW de electricitate.

Prin urmare, revenirea completă în exploatare ar putea aduce în Sistemul Energetic Național o cantitate de electricitate de peste 16 ori mai mare decât cei 42 MW înregistrați vineri după-amiază, la începutul procesului de reconectare.

Procedurile de repornire au început miercuri, după ce Nuclearelectrica a anunțat că au fost îndeplinite condițiile minime necesare pentru reluarea în siguranță a funcționării Unității 1.

Directorul general al companiei, Mihai Gioară, a explicat că revenirea reactorului în sistem este importantă atât pentru securitatea energetică, cât și pentru stabilitatea rețelei naționale.

„Reconectarea unității la SEN este necesară pentru securitatea energetică și stabilitatea sistemului”, a declarat Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica.

Seceta și debitul scăzut al Dunării au determinat oprirea ambelor reactoare

Oprirea reactoarelor de la Cernavodă a fost provocată de scăderea nivelului Dunării, care furnizează apa necesară pentru răcirea instalațiilor centralei nucleare.

Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie 2026, după ce debitul fluviului a coborât suficient de mult încât să nu mai poată fi asigurate condițiile necesare de răcire. Ulterior, la jumătatea lunii august, a fost deconectată și Unitatea 2.

Astfel, România a rămas fără producție de energie nucleară, o situație neobișnuită pentru sistemul energetic național. Centrala de la Cernavodă depinde de apa Dunării pentru răcirea reactoarelor, iar perioadele de secetă severă pot afecta posibilitatea menținerii acestora în funcțiune.

Problemele legate de debitul fluviului au continuat și în această toamnă. Pe 4 noiembrie, debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, era de aproximativ 1.700 de metri cubi pe secundă. Valoarea era considerabil sub media multianuală pentru luna noiembrie, de 4.700 de metri cubi pe secundă.

Reactorul 2 rămâne oprit până când nivelul Dunării va permite funcționarea simultană

Deși Unitatea 1 a început să livreze din nou electricitate, cel de-al doilea reactor de la Cernavodă rămâne oprit. Deocamdată, Nuclearelectrica nu a anunțat o dată certă pentru reluarea funcționării acestuia.

Compania a explicat că repornirea primului reactor presupune utilizarea unor volume importante de apă pentru răcire. Acest lucru influențează nivelul apei disponibile în bazinul de aspirație al centralei și limitează posibilitatea funcționării simultane a celor două unități.

Prin urmare, Unitatea 2 va putea fi repornită numai după ce debitul Dunării și nivelul apei vor permite asigurarea condițiilor tehnice necesare pentru exploatarea ambelor reactoare în siguranță.

Nuclearelectrica a precizat că revenirea celui de-al doilea reactor depinde de îndeplinirea acestor condiții, fără să indice un calendar exact pentru reluarea producției.

„Odată îndeplinite aceste condiții, Unitatea 2 va putea fi repornită și sincronizată ulterior la SEN”, a transmis compania.

Cele două reactoare de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din producția de electricitate

Revenirea Unității 1 este importantă pentru echilibrul producției naționale de electricitate. În condiții normale, cele două reactoare de la Cernavodă au fiecare o putere instalată de aproximativ 700 MW și furnizează împreună în jur de 20% din producția de electricitate a României.

Energia nucleară reprezintă una dintre principalele surse de producție constantă a electricității, deoarece nu depinde de condițiile meteorologice în aceeași măsură ca energia solară sau cea eoliană. Totuși, funcționarea centralei rămâne condiționată de existența unor volume suficiente de apă pentru răcirea instalațiilor.

În perioada în care ambele reactoare au fost oprite, necesarul de electricitate al României a trebuit acoperit prin celelalte surse disponibile de producție sau prin importuri, în funcție de nivelul consumului și de capacitatea de producție existentă.

Datele Transelectrica de vineri, 6 noiembrie, ora 16:27, arătau că principala sursă de electricitate a României era energia hidro, cu 1.741 MW. Pe următoarele poziții se aflau hidrocarburile, cu 1.549 MW, și energia eoliană, cu 840 MW.

La acel moment, energia nucleară contribuia cu numai 42 MW la producția totală de 5.651 MW. Pe măsură ce Reactorul 1 va ajunge la capacitatea nominală, aportul centralei de la Cernavodă va crește semnificativ.