România prelungește măsurile pentru o posibilă criză de energie. Centrala de la Cernavodă ar putea reporni în câteva zile

Premierul Luca Niculescu anunță că repornirea centralei nucleare de la Cernavodă ar putea avea loc în câteva zile, după ce ploile recente au îmbunătățit debitul Dunării. Ambele reactoare au fost oprite în timpul verii, din cauza secetei și a problemelor de alimentare cu apă pentru răcire. Guvernul a prelungit până la 30 noiembrie măsurile care permit limitarea consumului marilor utilizatori industriali și oprirea exporturilor de electricitate în caz de criză. Evaluarea care fundamentează decizia semnalează riscuri pentru acoperirea consumului în orele de vârf.

Repornirea centralei de la Cernavodă depinde de debitul Dunării

Repornirea centralei de la Cernavodă ar putea fi posibilă în câteva zile, potrivit premierului Luca Niculescu, care a anunțat o îmbunătățire a debitului Dunării în urma precipitațiilor din ultima perioadă. Apa fluviului este necesară pentru răcirea celor două unități nucleare.

În paralel, Executivul a decis să mențină încă o lună mecanismul prin care Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, poate interveni în situația unei crize de energie electrică. Acesta permite reducerea consumului marilor consumatori industriali și stoparea exporturilor de electricitate ale României.

Hotărârea inițială a fost adoptată pe 7 august și urma să se aplice până la 31 august. Guvernul a prelungit ulterior măsura până la 30 septembrie, apoi până la 31 octombrie. Noul termen de aplicare este 30 noiembrie.

Documentul de fundamentare nu indică o perspectivă sigură de repornire în noiembrie

Evaluarea care însoțește prelungirea măsurilor descrie efectele secetei asupra producției nucleare și hidroelectrice, precum și incertitudinile privind refacerea debitelor. Deși premierul a anunțat o ameliorare recentă a situației Dunării, documentul de fundamentare nu oferă o perspectivă sigură pentru reluarea funcționării unei unități nucleare în noiembrie.

„(…) prognozele privind regimul pluviometric, în special din prima jumătate a lunii, prezintă o continuare a deficitului creat de perioada anterioară de secetă prelungită. În aceste condiții, estimăm că perioada de revenire a nivelului de hidraulicitate la valori care să permită creșterea producției în centralele hidroelectrice, respectiv reluarea funcționării grupurilor generatoare din centrala nuclearoelectrică, se va extinde cel puțin pentru prima jumătate a lunii noiembrie.

Prognozele pentru luna noiembrie indică, în special în a doua jumătate a lunii, posibilitatea unor perioade lungi cu nebulozitate mai ridicată, care vor reduce aportul energiei fotovoltaice livrate în sistemul energetic național (SEN), suplimentar efectului dat de scurtarea perioadei diurne a zilelor.

Adăugăm, în context, că debitul extrem de redus al Dunării în perioada iulie – octombrie a determinat oprirea în condiții de siguranță a unităților de la CNE Cernavodă conform procedurilor de siguranță nucleară, astfel U1 a fost oprită în data de 28.07.2026, respectiv U2 a fost oprită în data de 13.08.2026. Prognoza debitului Dunării la intrare în țară nu oferă o perspectivă sigură de repornire a cel puțin unei unități la CNE Cernavodă, în luna noiembrie.

În plus, hidraulicitatea pe râurile din țară este foarte scăzută, ca urmare a precipitațiilor deficitare din ultima perioadă, ceea ce are impact asupra producției de energie din surse hidroelectrice, cât și asupra perspectivei de creștere a debitului Dunării în amonte de CNE Cernavodă, în perioada următoare”, se arată în documentul de fundamentare a deciziei.

Consumul de electricitate poate ajunge la 8.500 MW în vârful de seară

Estimările pentru noiembrie indică un consum de până la 8.500 MW în intervalul de vârf de seară, într-o perioadă în care producția internă este afectată de oprirea reactoarelor de la Cernavodă și de debitele scăzute ale râurilor. Necesarul de electricitate ar putea depăși acest nivel dacă temperaturile vor coborî semnificativ sub mediile multianuale.

Evaluarea include capacitatea disponibilă a grupurilor pe cărbune, variațiile anticipate ale producției eoliene și reducerea aportului centralelor fotovoltaice. Totodată, sunt luate în calcul opririle programate ale unor unități nucleare din Bulgaria, Ungaria și Cehia, care reduc producția disponibilă în regiune.

Producția pe cărbune și din surse regenerabile are limite în perioada analizată

Datele privind producția internă arată restricții determinate de rezervele de combustibil și de condițiile meteorologice, în timp ce disponibilitatea capacităților nucleare din regiune este redusă de lucrările programate. Analiza prezintă atât valorile estimate pentru sursele interne, cât și calendarul opririlor din țările menționate.

„Situația energetică la nivelul SEN prezintă un nivel redus al adecvanței, după cum urmează:

• grupurile pe cărbune pot funcționa cu maximum 1.200 MW, pe o perioadă limitată de timp, respectiv 900 MW, în condițiile în care rezervele de combustibil sunt limitate și funcționarea grupurilor pe cărbune se realizează în special în zilele lucrătoare;
• conform prognozei de vânt, producția de energie eoliană în următoarea săptămână va fi destul de ridicată, cu un maxim de 1.200 MW și un minim de 50 MW. În prima săptămână a lunii noiembrie sunt așteptate valori mai scăzute, cu un maxim de 1.200 MW și un minim de 800 MW, sub rezerva unui grad ridicat de relativitate a acestor prognoze;
• producția fotovoltaică are o prognoză defavorabilă în perioada următoare cu un maxim de 2.000 MW, fiind așteptată o scădere a acesteia în prima decadă a lunii noiembrie, dar și în continuare, ca urmare a scăderii treptate a perioadei de radiație solară.

De asemenea, situația centralelor nucleare din regiune este următoarea:

• în Bulgaria, la centrala nuclearoelectrică de la Kozlodui, este retras din exploatare programat un grup nuclear în perioada 08.10.2026 ÷ 19.11.2026, producția fiind astfel redusă cu aproximativ 1000 MW;
• în Ungaria, la centrala nuclearoelectrică de la Paks, sunt programate retrageri din exploatare programate pentru cel puțin un grup nuclear, astfel:

• în perioada 17.10.2026 ÷ 28.10.2026, producția fiind astfel redusă cu aproximativ 750 MW,
• în perioada 28.10.2026 ÷ 03.11.2026, producția fiind astfel redusă cu aproximativ 1000 MW,
• în perioada 03.11.2026 ÷ 29.12.2026, producția fiind astfel redusă cu aproximativ 500 MW;

• în Cehia, la centrala nuclearoelectrică de la Temelin, este retras din exploatare programat un grup nuclear în perioada 16.10.2026 ÷ 19.12.2026, producția fiind astfel redusă cu aproximativ 1000 MW.

Concluziile analizei realizate la nivelul Ministerului Energiei au evidențiat următoarele:

În condițiile prezentate mai sus, vulnerabilitatea principală constă în deficitul de producție dispecerizabilă în orele de vârf (17:00 – 21:00) și limitarea posibilităților de import, cauzată de o criză regională de energie.

În plus, apreciem că există un risc de a se ajunge la o situație de criză în alimentarea cu energie electrică, când, în lipsa unor rezerve de putere și energie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum, în vederea asigurării funcționării stabile, pot apărea consecințe economice și sociale grave.

Totodată, conform evaluării, se ajunge la imposibilitatea echilibrării corespunzătoare a sistemului electroenergetic cu posibile efecte în funcționarea sigură a SEN și cu un grad de risc foarte ridicat de afectare a funcționării normale a sistemelor interconectate în cadrul interconexiunii sincrone Europa Continentală și, implicit a perturbării funcționării piețelor cuplate de energie electrică”, precizează autorii evaluării.