Facturile la energie electrică ar putea crește cu 10% sau chiar mai mult, anunță Ministerul Energiei

Facturile la energia electrică ar putea crește cu 6%, 10% sau chiar mai mult în perioada următoare, avertizează secretarul de stat în Ministerul Energiei, Casian Nițulescu. Oficialul explică scumpirile prin creșterea cu 192% a prețului gazelor naturale și spune că românii vor resimți majorările în funcție de contractele încheiate cu furnizorii.

Reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă revin în funcțiune. Când va ajunge producția la 660 MW?

Facturile la energia electrică ar putea crește în perioada următoare, pe fondul scumpirii gazelor naturale și al majorării costurilor de producție. Casian Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, a explicat că evoluția prețurilor la gaze se reflectă direct în costul energiei electrice, iar consumatorii casnici ar putea resimți majorări de 6%, 10% sau chiar mai mari, în funcție de contractele încheiate cu furnizorii.

Oficialul a făcut aceste precizări într-o intervenție la B1 TV, în emisiunea TV „Bună Dimineața România!”, unde a vorbit despre situația actuală a pieței energetice și repornirea reactorului 2 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă.

Potrivit lui Nițulescu, prețurile energiei electrice au crescut atât în România, cât și în alte state europene, pe fondul crizei gazelor naturale. Secretarul de stat a precizat că, de la 27 februarie 2026, prețul gazelor naturale a crescut cu 192%. Deoarece gazele sunt utilizate și pentru producerea energiei electrice, scumpirea acestora contribuie la majorarea costurilor de producție și, implicit, a prețurilor la electricitate.

În ceea ce privește impactul asupra populației, oficialul a explicat că amploarea scumpirilor va depinde de contractele încheiate de consumatorii casnici cu furnizorii de energie. Astfel, facturile ar putea înregistra creșteri de 6%, 10% sau chiar mai mari.

Nițulescu a arătat că autoritățile mizează și pe repornirea reactorului 2 de la Cernavodă, care ar putea contribui la asigurarea necesarului de energie. Energia nucleară reprezintă, în opinia sa, o sursă sigură, stabilă și predictibilă pentru sistemul energetic național.

„Creșterea prețurilor la energia electrică pe piața din România, dar nu numai pe piața din România, pentru că, dacă ne uităm la orice țară din Europa, prețurile au crescut substanțial, este influențată și de criza gazelor naturale. Creșterea prețurilor la gazele naturale se resimte în creșterea prețului la energia electrică. Gazele naturale, după cum pot să confirm, de la data de referință de 27 februarie a acestui an, au crescut cu 192%, chiar 192%. Deci gazul natural, care este un combustibil utilizat în producția de energie electrică, va determina automat și creșterea prețului energiei electrice. Și prețul energiei electrice a crescut.

Consumatorul casnic, în funcție de contractul pe care l-a încheiat cu furnizorul de energie electrică, poate să resimtă o creștere a facturilor graduală, în funcție de contract. Poate să fie 6%, 10% sau chiar mai mult. Ne așteptăm la creșteri ale prețului energiei, dar să sperăm că va fi repus în scurt timp în funcțiune și reactorul 2 de la Cernavodă. Ne bazăm foarte mult pe această energie nucleară, care este o energie sigură, stabilă și predictibilă”, a punctat Nițulescu.

Producția hidroenergetică din România ar putea crește în noiembrie și decembrie. Ce arată prognozele?

Nițulescu a oferit detalii despre procedura de repornire a reactoarelor 1 și 2 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. El a explicat că reluarea activității se face treptat deoarece instalațiile nucleare presupun proceduri tehnologice complexe și verificări stricte pentru asigurarea securității nucleare.

Potrivit oficialului, cele două unități au fost oprite de aproximativ 80-100 de zile, din cauza condițiilor meteorologice care nu au permis asigurarea procedurilor tehnice necesare răcirii reactoarelor. Oprirea acestora a afectat producția internă de energie electrică și a determinat creșterea importurilor din statele vecine.

Nițulescu a precizat că această situație a contribuit la majorarea prețurilor energiei electrice. În perioada în care reactoarele nu au funcționat, necesarul de consum a fost acoperit prin alte surse de producție, iar Dispeceratul Energetic Național a gestionat echilibrarea sistemului pentru a asigura continuitatea alimentării cu energie.

Procedurile tehnologice de repornire au început pe 4 noiembrie și presupun parcurgerea mai multor etape, fiecare fiind condiționată de îndeplinirea criteriilor de securitate nucleară. Secretarul de stat a explicat că, spre deosebire de o centrală hidroenergetică, unde pornirea poate dura 15-30 de minute, o centrală nucleară necesită verificări și pregătiri suplimentare înainte de reluarea producției.

Personalul specializat și autorizat a fost pregătit pentru această operațiune, inclusiv prin programe de instruire și exerciții pe simulatoare. Potrivit lui Nițulescu, angajații desfășoară procedurile necesare pentru sincronizarea unităților cu Sistemul Energetic Național. Obiectivul este atingerea unui regim de funcționare stabil în 24-48 de ore, cu o putere estimată la aproximativ 660 MW, sub capacitatea nominală de 700 MW.

Întrebat despre importurile de energie electrică și sursele alternative de producție, Nițulescu s-a arătat optimist în privința evoluției producției hidroenergetice. Acesta a explicat că prognozele pentru luna noiembrie indică o creștere a debitelor de apă pe principalele râuri din sudul României, ceea ce ar putea favoriza producția hidrocentralelor.

Potrivit secretarului de stat, condițiile hidrologice ar putea fi favorabile atât în noiembrie, cât și în decembrie, ceea ce ar permite sistemului energetic să se bazeze în continuare pe producția hidroenergetică.

„De aproximativ 100 de zile, sau poate chiar un pic mai mult de 80 de zile, unitățile 1 și 2 de la Cernavodă au fost oprite, bineînțeles din cauza condițiilor meteo, pentru că nu au fost asigurate procedurile tehnice de răcire a acestor reactoare. S-a văzut această sincopă în tot ce înseamnă sector energetic, în tot ce înseamnă asigurarea securității energetice naționale, care a fost asigurată din alte surse de producție de energie electrică. Mai mult, a fost nevoie de creșterea importurilor de energie electrică din statele vecine. Toate aceste importuri au dus, într-adevăr, la o creștere a prețului energiei electrice.

Dar colegii mei, care au rămas pe poziții în această perioadă, când eu am lipsit din cadrul Guvernului României timp de șase luni de zile, și-au făcut datoria cu merit de plin. Eu vreau să scot în evidență aici pe cei de la Dispeceratul Energetic Național, care au știut să controleze totul și au făcut să avem energie sigură și stabilă în casele noastre. Au început procedurile tehnologice de repornire de acum două zile, mai exact din data de 4 noiembrie.Este o repornire graduală, pentru că nu este o centrală hidroenergetică, care pornește în 15-30 de minute. Este o centrală complexă, cu echipamente care trebuie să fie în funcțiune și să asigure securitatea nucleară. Pornirea nu poate să înceapă dacă nu sunt confirmate toate etapele și toate criteriile de securitate nucleară.

Personalul, care este foarte bine specializat și autorizat, participă de obicei la toate programele de pregătire și exerciții pe simulatoare și la diferite activități. Angajații au fost pregătiți și au în desfășurare toate procedurile legale pentru a sincroniza astăzi cu Sistemul Energetic Național capacitatea și pentru a intra în echilibru total în 24, maximum 48 de ore, astfel încât să ne putem baza pe o putere sub cea nominală de 700 MW, adică în jur de 660 MW.

Da, cum spuneți și dumneavoastră, într-adevăr, sunt foarte multe provocări. Chiar de dimineață mă uitam și pe prognoza meteo pentru luna aceasta, luna viitoare și luna februarie. Într-adevăr, sunt doar niște prognoze, dar de obicei trebuie să plecăm de la ceva. Prognozele ne arată că, totuși, în luna noiembrie, din punct de vedere al debitelor apelor, pe partea de sud a României se văd îmbunătățiri maxime.

Asta înseamnă că ne va ajuta și pentru pornirea reactoarelor 1 și 2. Deci, pe partea centralelor hidroenergetice, ne putem baza pe luna noiembrie 100%, inclusiv pe luna decembrie, conform prognozelor pe care le-am văzut”, a mai spus Nițulescu.