Scumpirea energiei lovește puternic în bugetele românilor. 80% și-au pierdut din puterea de cumpărare. 55% reduc banii pentru mâncare și sănătate

Creșterea prețurilor la energie a afectat puterea de cumpărare a opt din zece români, potrivit unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) și Ipsos BVA. Cercetarea, desfășurată în august 2026 în România și celelalte state membre UE, ne arată ce așteptări au românii de la tranziția energetică și cum au redus cheltuielile.

Românii vor energie mai ieftină, dar scumpirile le-au afectat bugetele. 80% și-au pierdut din puterea de cumpărare

Românii consideră că tranziția energetică trebuie să aducă, în primul rând, prețuri mai stabile sau mai mici la energie și o dependență redusă de importurile de petrol și gaze. Potrivit unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI), în parteneriat cu Ipsos BVA, creșterea costurilor cu energia a afectat puternic puterea de cumpărare a populației, România înregistrând cele mai ridicate ponderi din Uniunea Europeană la mai mulți indicatori.

Conform cercetării, opt din zece români (80%) afirmă că majorarea prețurilor la gaze, carburanți, păcură și energie electrică le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimele 12 luni. România înregistrează cea mai mare pondere din UE, unde media este de 60%. Dintre respondenții români, 34% spun că impactul a fost foarte semnificativ, comparativ cu 20% la nivel european, aceasta fiind, de asemenea, cea mai ridicată proporție din Uniunea Europeană.

Efectele scumpirilor s-au resimțit și în cheltuielile de zi cu zi. Mai mult de jumătate dintre români (55%) afirmă că au fost nevoiți să reducă cheltuielile pentru alimente sau sănătate, cea mai mare pondere înregistrată la nivelul UE. Totodată, aproape jumătate dintre respondenți (47%) au renunțat la o excursie de weekend, o vacanță sau o vizită la familie și prieteni din cauza creșterii prețurilor la energie. Și în acest caz, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană.

În acest context, prețurile mai stabile sau mai scăzute la energie reprezintă principalul beneficiu pe care românii îl așteaptă de la tranziția energetică. Aproximativ 79% dintre respondenți au menționat acest obiectiv. Pe următoarele poziții se află reducerea dependenței de petrolul și gazele importate, indicată de 75% dintre participanți, și încetinirea schimbărilor climatice, menționată de 67%.

Trei din patru români (76%) consideră că tranziția energetică reprezintă o urgență pentru România, proporția fiind apropiată de media europeană de 75%. De altfel, în toate statele membre ale UE, majoritatea populației se așteaptă ca tranziția energetică să contribuie la încetinirea schimbărilor climatice. Ponderea variază de la 58% în Estonia la 87% în Ungaria.

Așteptările românilor s-au schimbat în ultimii patru ani. În 2022, încetinirea schimbărilor climatice era principalul beneficiu menționat în România și în alte 18 state membre. Reducerea importurilor de petrol și gaze ocupa primul loc în opt țări, în timp ce prețurile mai stabile sau mai mici la energie nu reprezentau principala așteptare în niciun stat membru.

În prezent, prețurile mai stabile sau mai scăzute la energie sunt principalul beneficiu așteptat în România și în alte șapte state membre. Reducerea dependenței de importurile de petrol și gaze ocupă primul loc în 16 țări, iar protejarea climei este principala așteptare în trei state membre.

Sondajul a analizat și riscurile pe care populația le asociază cu un ritm prea lent al tranziției energetice la nivelul Uniunii Europene. În România, 80% dintre respondenți consideră că o astfel de întârziere ar putea duce la creșterea pe termen lung a prețurilor la energie și a costului vieții, față de 79% la nivelul UE. 74% se tem de o dependență mai mare de importurile de petrol și gaze.

Pe de altă parte, independența energetică a Uniunii Europene ar putea consolida sentimentul de apartenență europeană. Aproximativ 66% dintre români afirmă că s-ar simți mai mândri că sunt europeni dacă UE ar deveni independentă din punct de vedere energetic. La nivel european, procentul este de 62%.

Cercetarea BEI, realizată în parteneriat cu Ipsos BVA, a fost desfășurată pe un eșantion de aproximativ 23.000 de persoane din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Scumpirea energiei îi obligă pe români să renunțe la vacanțe și să reducă cheltuielile pentru alimente și sănătate

Pentru a face față creșterii prețurilor, 55% dintre români afirmă că și-au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate, comparativ cu 38% la nivelul Uniunii Europene. România înregistrează cea mai mare pondere din UE la acest indicator. 27% dintre respondenți spun că au redus temperatura de încălzire a locuinței pentru a economisi bani.

Pentru o parte dintre populație, scumpirea energiei a dus la dificultăți financiare mai mari. Aproximativ 27% dintre români afirmă că s-au îndatorat, au solicitat ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi la energie. Procentul este de 16% la nivelul UE, iar România se numără printre statele cu cele mai ridicate ponderi.

Creșterea prețurilor la energie și carburanți a influențat și modul în care românii își folosesc autoturismele. Șapte din zece respondenți (71%) spun că și-au schimbat comportamentul în trafic, față de 60% la nivel european. Dintre aceștia, 29% au redus deplasările pentru activități esențiale, precum cumpărăturile, consultațiile medicale sau rezolvarea unor probleme administrative.

Totodată, 47% dintre români au renunțat la o vacanță sau la o vizită la familie și prieteni din cauza costurilor mai mari, comparativ cu 30% la nivelul Uniunii Europene. România înregistrează cea mai mare pondere din UE la acest capitol. Alți 19% dintre respondenți afirmă că au început să conducă mai încet pentru a economisi combustibil, în timp ce 32% au înlocuit deplasările cu mașina personală cu transportul public, mersul cu bicicleta sau folosirea în comun a autoturismelor. În UE, media pentru această ultimă categorie este de 22%.

În ceea ce privește măsurile necesare pentru realizarea tranziției energetice, 79% dintre români consideră că energia cu emisii reduse de carbon ar trebui să reprezinte o prioritate. La nivelul Uniunii Europene, procentul este de 87%.

Dintre sursele de energie menționate, energia solară ocupă primul loc în preferințele românilor, cu 46% dintre răspunsuri, urmată de energia eoliană, indicată de 26% dintre participanți. Gazul natural este menționat de 24% dintre respondenții din România, una dintre cele mai mari ponderi din Uniunea Europeană, unde media este de 10%.

„Gospodăriile româneşti au simţit impactul creşterii preţurilor la energie asupra puterii lor de cumpărare mai acut decât oricare altele din Europa. Consolidarea securităţii aprovizionării şi producerea unei cantităţi mai mari de energie curată la nivel naţional pot contribui la asigurarea unei energii mai fiabile şi mai accesibile pentru familiile din România”, a spus vicepreşedintele BEI, Ioannis Tsakiris, citat în prezentarea rezultatelor sondajului.

Românii preferă producția europeană de tehnologii curate. Ce soluție susțin pentru finanțarea tranziției energetice?

Întrebați despre prioritățile Uniunii Europene în procesul de tranziție energetică, 55% dintre români consideră că ar trebui dezvoltată o industrie europeană competitivă în domeniul tehnologiilor curate, chiar dacă acest lucru ar presupune un ritm mai lent al implementării. Procentul este identic cu media înregistrată la nivelul UE.

Alți 34% dintre respondenții din România ar prefera accelerarea utilizării tehnologiilor curate prin importul echipamentelor necesare, față de 29% la nivel european. Dezvoltarea capacităților de producție în Europa reprezintă însă opțiunea preferată în toate cele 27 de state membre.

În ceea ce privește finanțarea investițiilor necesare tranziției energetice, 54% dintre români consideră că statele membre ar trebui să își pună în comun resursele. Această abordare este preferată de majoritatea europenilor din toate cele 27 de state membre.

Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) se numără printre principalii finanțatori ai tranziției energetice și ai securității energetice în Europa. În prezent, instituția finanțează aproximativ jumătate dintre proiectele europene din domeniul rețelelor electrice și al interconectărilor, precum și una din cinci centrale solare și unul din trei parcuri eoliene terestre. Asigură finanțarea celei mai mari părți a capacității eoliene offshore.

Sondajul BEI privind clima este un studiu paneuropean realizat în parteneriat cu Ipsos BVA, care analizează opinia publică în privința schimbărilor climatice și a tranziției energetice. Ediția din 2026, a opta de la lansarea cercetării, a fost realizată în perioada 3-25 august, pe un eșantion de 23.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Rezultatele au fost ponderate pentru a fi reprezentative pentru populația fiecărei țări. În România, sondajul a inclus 1.000 de respondenți cu vârsta de cel puțin 16 ani.