Factură de numai 31 de lei pentru răcirea unui apartament cu 2 camere în cea mai călduroasă lună august. Ce tehnologie folosește dezvoltatorul Hexagon la Cluj și București

Hexagon, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din România, implementează un sistem energetic integrat în cadrul proiectului ERA din Cluj-Napoca, construit pe fosta platformă industrială Tehnofrig. Soluția folosește energie geotermală și solară pentru a reduce consumul și dependența de sursele convenționale. Potrivit dezvoltatorului, sistemul ar putea asigura costuri foarte mici pentru încălzirea și răcirea locuințelor și urmează să fie aplicat și în cadrul unui proiect din București.

Proiectul ERA va cuprinde peste 1.000 de apartamente și va funcționa după principiile unui cartier cu energie pozitivă

Dezvoltat pe fosta platformă industrială Tehnofrig, ERA este un proiect de regenerare urbană care va cuprinde peste 1.000 de apartamente, împărțite în șase dezvoltări distincte, pe o suprafață urbanizată de peste șapte hectare. Cartierul va integra locuințe, spații comerciale, servicii, facilități educaționale și zone verzi.

Hexagon este primul dezvoltator imobiliar care a aplicat conceptul Positive Energy District (PED) la nivelul unui întreg cartier. Principiile acestui concept urmăresc obținerea unui bilanț energetic anual pozitiv prin reducerea consumului, producerea locală de energie regenerabilă și gestionarea inteligentă a acesteia.

Florin Mariș, CEO și fondator Hexagon, a explicat că obiectivul companiei este să gestioneze energia la nivelul întregii comunități, nu doar individual, pentru fiecare clădire.

Dezvoltatorul urmărește reducerea dependenței de sursele convenționale, asigurarea unui confort mai bun pentru locatari și obținerea unor costuri mai predictibile pe termen lung. Totodată, compania își dorește ca proiectul să devină un exemplu pentru piața imobiliară din România.

„Scopul nostru este să generăm un impact pozitiv asupra societății prin tot ceea ce dezvoltăm. Prin ERA, ne propunem să gestionăm energia la nivelul întregii comunități, nu doar al fiecărei clădiri. Obiectivul este să reducem dependența de sursele convenționale și să oferim locuitorilor confort și costuri mai predictibile pe termen lung.

Ne dorim ca ERA să devină un proiect-pilot la nivel național, prin care să inspirăm și să educăm piața imobiliară, încurajând dezvoltarea unor locuințe mai bune pentru oameni. Vrem ca acest proiect să demonstreze că astfel de soluții pot fi aplicate la scară mai largă în dezvoltările rezidențiale din România”, a declarat Florin Mariș.

Sistemul energetic prevăzut pentru ERA include peste 50 de kilometri de sonde și foraje geotermale, pompe de căldură sol-apă, panouri fotovoltaice și capacități de stocare a energiei electrice și termice. Potrivit dezvoltatorului, soluțiile au fost proiectate pentru a acoperi necesarul energetic din surse regenerabile și pentru a reduce costurile de operare pe termen lung.

ERA este primul proiect din portofoliul Hexagon dezvoltat după principiile Positive Energy District, însă sistemul energetic utilizat poate fi adaptat și la nivelul unor clădiri individuale. Printre exemplele menționate de companie se numără proiectele Someșului și District.

Un apartament cu două camere a fost răcit la 22 de grade în august cu un cost de numai 31 de lei. Care este costul real al locuirii: „Nimeni nu vine să spună”

În cadrul unui eveniment organizat miercuri, 4 noiembrie, Florin Mariș a prezentat și rezultatele obținute în urma testării sistemului energetic în primele clădiri ale proiectului. Acesta a precizat că instalația poate asigura atât încălzirea, cât și răcirea locuințelor și a oferit exemplul unui apartament cu două camere, menținut la 22 de grade Celsius în luna august.

Costul înregistrat pentru această operațiune, în cea mai caldă lună august de când se efectuează măsurători meteorologice la Cluj-Napoca, a fost de numai 31 de lei.

Potrivit CEO-ului Hexagon, sistemul nu funcționează încă la capacitate maximă, deoarece întregul ansamblu nu este finalizat și clădirile nu sunt încă interconectate. După conectarea tuturor imobilelor, energia va putea fi transferată între acestea, iar cartierul va putea ajunge la un nivel ridicat de independență energetică. Mariș a explicat că rezultatul obținut în primele clădiri arată diferența pe care o poate face un sistem centralizat de producere și gestionare a energiei.

Florin Mariș a explicat că prețul unui apartament nu reprezintă singurul cost suportat de proprietar, deoarece cheltuielile reale de locuire includ și finanțarea, utilitățile, răcirea, încălzirea și întreținerea spațiilor comune. În opinia sa, costul finanțării este influențat de sistemul bancar internațional și de ratingul de țară, factori asupra cărora dezvoltatorii nu au control.

În schimb, compania consideră că poate interveni asupra cheltuielilor cu utilitățile, prin instalarea unor sisteme energetice centralizate. Mariș a comparat puterea instalată a unei centrale individuale pentru un apartament cu două camere, de 24 kW, cu cea de 2,7 kW prevăzută pentru un apartament construit de Hexagon. El susține că diferența arată avantajele unui sistem energetic comun, care poate reduce necesarul de putere instalată și consumul asociat.

„Prin sistemul acesta energetic, dăm atât cald, cât și rece și am avut toate imobilele astea puse în răcire la 22° în luna august, înainte de a le livra, și-am avut un cost pe apartament… încă nu este gata tot ansamblul ca să poată să să ducă energia dintr-o parte în alta, pentru că el va ajunge la forma asta încât să fie independent și să aibă aproape cost zero, în momentul în care vor fi toate clădirile legate.

Dar am avut primele clădiri puse și am verificat: costul a fost de 31 lei. Deci să ții un apartament de două camere răcit la 22° vara, în luna august, care a fost cea mai caldă lună august de când sunt măsurătorile la Cluj-Napoca, să-l ții și să te coste mai puțin de cât costă abonamentul la telefon. Asta este o chestie este o chestie fantastică.

Asta duce la următorul subiect: costul real al locuirii. Și ce-nseamnă de fapt un cost al locuirii real? Totdeauna noi trebuie să ne gândim că costul locuirii nu este costul de producție, că toată lumea vorbește despre dezvoltatorii imobiliari și cu un hate foarte mare, tocmai pentru că n-au fost explicate lucrurile corect.

Și asta include în primul rând două lucruri foarte foarte clare: este costul finanțării, foarte important și acest lucru nu se spune niciodată.

Costul locuirii este costul pe care un om îl plătește pentru a putea să trăiască într-o locuință. Și asta include în primul rând două lucruri foarte clare: este costul finanțării, foarte important și acest lucru nu se spune niciodată. Cât plătește omul în mod real astăzi la valorile de mortgage care este în 30 de ani? Îl plătește aproape 200% în plus.

Pe lângă astea, el vine și plătește… cumpără un apartament în care, de exemplu, are răcirea generată de curent electric. Răcirea făcută de curent electric înseamnă transformarea kilowattului electric în kilowatt termic 1 la 1, adică este cea mai scumpă cea mai scumpă răcire care poate să existe. Dar nimeni nu vine să-i spună că: „Uite, tu-ți cumperi un apartament, dar ca să poți să ai confortul ăla, te costă atât!”

Nimeni nu vine să-i spună cât îl costă-ntreținerea spațiilor verzi, nimeni nu vine să facă asta. Deci costul locuirii este generat de toate valorile astea.

Noi nu putem să rezolvăm problema costului finanțării, pentru că acesta este dat de un sistem bancar care este corelat internațional, de un rating de țară și așa mai departe. Dar ce putem face ca să ajutăm oamenii care cumpără apartamente și care să ajutăm la problema socială care este locuirea, este să scădem costul utilităților și costul folosirii acestui produs de real estate, de rezidențial. (…)

O centrală pentru un apartament de două camere are putere instalată 24 de kW. Un apartament pe care-l construim noi are 2,7 kW. Asta înseamnă că tu ai o putere instalată mult mai mare și în momentul în care dai drumul la centrala aia, centrala consumă mult mai mult decât ar consuma un bloc legat la un sistem energetic pe care-l facem noi centralizat”, a spus Florin Mariș.

Hexagon a construit o grădiniță și o creșă fără costuri pentru încălzire și răcire

Masterplanul ERA cuprinde șase dezvoltări distincte, care vor reuni, la final, peste 1.000 de apartamente, spații comerciale, servicii, apartamente de tip Built-to-Rent, facilități pentru comunitate și proiecte de tip Young sau Student Living.

Proiectul include și zone verzi, trasee pietonale, piste pentru biciclete și o promenadă pe malul râului Nădăș.

În cadrul comunității a fost construită grădinița și creșa Micul Pinguin, care au fost donate ulterior autorităților locale. Potrivit dezvoltatorului, aceasta este prima clădire educațională cu adevărat verde, proiectată și livrată pentru a funcționa fără costuri pentru sistemele de încălzire și răcire.

Hexagon intenționează să implementeze propriul sistem energetic și în proiectul Estoria City din București, începând cu etapa a patra. Planurile prevăd integrarea unor soluții geotermale și solare.

Direcția de dezvoltare este legată și de noile cerințe europene privind performanța energetică a clădirilor, care prevăd ca toate clădirile noi să respecte standardul de emisii zero începând cu anul 2030.

Diferențele de cost dintre România și alte țări din Europa, plus noul program european pentru construcția de locuințe accesibile

Florin Mariș a vorbit și despre diferențele dintre costurile de construcție din România și cele din alte state europene, susținând că respectarea normelor și cerințelor impuse de autorități influențează semnificativ prețul final al locuințelor.

În acest context, el a explicat că România are, în prezent, costuri de construcție mai mici decât state precum Ungaria, Austria sau Germania, însă diferențele sunt influențate de cerințele privind infrastructura și standardele de construcție.

CEO-ul Hexagon a menționat că Uniunea Europeană pregătește un program amplu pentru construcția de locuințe accesibile, care ar urma să includă finanțări pentru identificarea și urbanizarea terenurilor, dar și dobânzi subvenționate pentru creditele ipotecare.

El a oferit și exemplul locuințelor scumpe din Germania, unde băncile au ajuns să ofere credite ipotecare pentru două generații, pe 50 de ani, astfel încât apartamentul sau casa care va fi lăsat moștenire copiilor va veni „la pachet” și cu continuarea obligației financiare.

„Este prima dată când avem ministru pentru locuire. Oare de ce? Cel mai mare program după PNRR și SAFE, urmează programul european pentru construcția de locuințe. Va fi un program foarte mare și care merge pe toate zonele.

De exemplu băncile, Banca Centrală Europeană dă dobânzi subvenționate pentru mortgage tocmai pentru a scădea. Comisia Europeană va da granturi pentru identificarea și urbanizarea terenurilor, astfel încât impactul terenurilor asupra metrului pătrat construit să scadă. (…)

Gândiți-vă că, vorbind strict de costul construcției, nu vorbim de zona de speculație, nu vorbim de locație, nu vorbim de nimic: 1 m² construit în România se construiește astăzi, să zicem, 800-1.000 €, vorbim de rezidențial.

În Ungaria este 2.500. În Austria, Germania este între 3.000 și 5.000. Același metru pătrat construit. Materialele sunt mai mult sau mai puțin aceleași, sunt multinaționale… diferența o face respectarea normativelor, respectarea unor norme impuse de către comunitate: trebuie să aloci atâta spațiu, trebuie să faci infrastructură energetică. Astea toate se transpun tot în cost.

Au ajuns atât de mari costurile de producție, lăsând la o parte zona de speculație, astfel încât ele transpuse în costul locuirii au ajuns să nu mai poată fi suportate. Ăsta-i momentul în care se trezește Uniunea Europeană: noi n-avem bani, că ne costă locuirea mai mult decât ar trebui să ne coste.

Au ajuns, de exemplu, Germania are creditele acum pe mortgage se dau la două generații. Deci nu se mai închide într-o generație și din prima se semnează mortgage-ul pe 50 de ani, adică tu vei lăsa moștenire apartamentul pe care-ar trebui să-l lași copiilor, îl lași cu obligația de a plăti în continuare rate încă 20 de ani ca să se poată acoperi.

Când au ajuns la o limită, atunci au început să dea înapoi. Și programul european înseamnă că vom avea parte de construcție de locuințe… ei le zic accesibile, subvenționate, într-o formă în care o familie să-și permită la un salariu decent.

Adică cu siguranță vor apărea diferențe: dacă România targetează 100.000 de euro pentru un apartament de două camere, probabil în Germania, pe anumite zone, se va duce undeva la 200.000, contează foarte mult veniturile”, a explicat Mariș.