Prețurile apartamentelor cresc, deși tranzacțiile imobiliare s-au prăbușit cu aproape 38%. Cât a ajuns să coste o locuință de 100 mp în București, Timișoara și Sibiu

Prețurile apartamentelor au crescut în marile orașe din România, deși tranzacțiile imobiliare s-au redus cu aproape 38% într-un an. Bucureștiul a depășit Brașovul în clasamentul celor mai scumpe piețe rezidențiale, iar Cluj-Napoca rămâne pe primul loc. Pentru o locuință de 100 de metri pătrați, scumpirile anuale ajung la 18.700 de euro în Capitală.

Apartamentele s-au scumpit cu zeci de mii de euro în marile orașe din România. Bucureștiul a depășit Brașovul, iar tranzacțiile imobiliare s-au prăbușit

Prețurile apartamentelor au continuat să crească în marile orașe din România, deși piața imobiliară a înregistrat o reducere puternică a numărului de tranzacții.

În București, un apartament de 100 de metri pătrați este mai scump cu 18.700 de euro față de anul trecut, în timp ce în Timișoara diferența ajunge la 15.100 de euro.

Cluj-Napoca rămâne cea mai scumpă piață rezidențială din țară.

Majorarea TVA pentru locuințele noi a schimbat costurile de achiziție

Creșterea prețurilor s-a produs și în contextul modificării regimului fiscal aplicabil locuințelor noi. De la 1 august 2025, cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%, iar regimul general de TVA redusă pentru locuințe a fost eliminat.

Pentru anumite achiziții aflate deja în derulare au fost prevăzute reguli tranzitorii, care au permis aplicarea cotei de 9% în condițiile stabilite de lege, până la 30 septembrie 2026.

Astfel, persoanele care cumpără apartamente noi trebuie să țină cont atât de prețul solicitat de dezvoltator, cât și de regimul fiscal aplicabil tranzacției. Costul final poate varia în funcție de condițiile concrete ale achiziției și de eligibilitatea pentru eventualele prevederi tranzitorii.

Datele privind evoluția prețurilor solicitate nu permit însă stabilirea exactă a contribuției majorării TVA la scumpirile din ultimul an. Prețurile pot fi influențate de mai mulți factori, iar informațiile disponibile nu separă efectul fiscal de celelalte elemente care influențează piața imobiliară.

Prețurile solicitate nu reprezintă întotdeauna valorile finale ale tranzacțiilor

Diferențele anuale sunt calculate pe baza prețurilor medii solicitate de proprietari și dezvoltatori, potrivit Indicelui Imobiliare.ro. Aceste valori nu trebuie confundate cu prețurile finale la care sunt încheiate tranzacțiile, care pot fi diferite de sumele afișate în anunțuri.

Pentru cumpărători, creșterile înseamnă însă că bugetul necesar pentru achiziția aceleiași suprafețe a devenit considerabil mai mare. În București, diferența anuală pentru un apartament de 100 de metri pătrați este de 18.700 de euro, iar în Timișoara ajunge la 15.100 de euro. În Sibiu, avansul este de 14.000 de euro, iar în Constanța, de 12.200 de euro.

La costul locuinței se pot adăuga cheltuielile de finanțare, iar în cazul apartamentelor noi trebuie luat în calcul și TVA-ul aplicabil.

Accesibilitatea locuințelor este influențată nu doar de evoluția prețurilor și a veniturilor, ci și de cursul de schimb și de costul finanțării, subliniază Daniel Crainic, Imobiliare.ro.

Datele disponibile arată, astfel, că reducerea numărului de tranzacții nu a fost însoțită de o scădere generalizată a prețurilor solicitate în marile orașe. În același timp, diferențele dintre piețele rezidențiale rămân importante, Cluj-Napoca fiind în continuare cel mai scump oraș, în timp ce Bucureștiul a urcat pe locul al doilea, înaintea Brașovului.

Numărul tranzacțiilor imobiliare a scăzut cu aproape 38% într-un an

Piața imobiliară din România traversează o perioadă în care reducerea activității nu este însoțită de ieftinirea locuințelor. Datele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) arată că, în trimestrul al treilea din 2026, au fost vândute la nivel național 108.437 de imobile, față de 174.706 în aceeași perioadă a anului trecut.

Diferența este de 66.269 de imobile, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 37,9%. Statisticile includ case, terenuri și apartamente, astfel că diminuarea nu poate fi atribuită exclusiv pieței locuințelor.

Cele mai multe tranzacții au fost înregistrate în București, unde au fost vândute 20.298 de imobile. Capitala a fost urmată de județul Timiș, cu 7.517 tranzacții, și de Ilfov, cu 7.231.

În ceea ce privește reședințele de județ, Timișoara a înregistrat 3.456 de tranzacții, Constanța a avut 2.387, iar Iașiul, 1.999. La polul opus s-au aflat Alexandria, cu numai 23 de tranzacții, Slatina, cu 106, și Călărași, cu 115.

Scăderea activității imobiliare s-a reflectat și în operațiunile de ipotecă. În trimestrul al treilea din 2026 au fost înregistrate 69.206 de ipoteci, cu 26.582 mai puține decât în perioada similară din 2025. Reducerea este de aproximativ 27,7%.

Cele mai multe operațiuni de acest tip au fost consemnate în București, unde s-au înregistrat 11.604 ipoteci. Județul Timiș a avut 6.038, iar Ilfovul, 5.829.

În aceeași perioadă, ANCPI a înregistrat 1.418 operațiuni de înscriere și recepție a bunurilor viitoare, în baza Legii nr. 207/2025. Actul normativ urmărește să asigure transparența și siguranța juridică a promisiunilor de vânzare-cumpărare pentru locuințele care urmează să fie construite.

Cele mai multe solicitări au provenit din județul Ilfov, unde au fost înregistrate 284 de operațiuni, urmat de București, cu 269, și Iași, cu 174.

Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș, cu peste 3.300 de euro pe metru pătrat

În pofida scăderii numărului de tranzacții la nivel național, prețurile medii solicitate pentru apartamente au continuat să crească în principalele centre urbane. Cluj-Napoca se menține pe primul loc în clasamentul celor mai scumpe piețe rezidențiale din România, cu un preț mediu de 3.316 euro pe metru pătrat util.

La acest nivel, o locuință de 50 de metri pătrați ajunge la aproximativ 165.800 de euro, în timp ce pentru un apartament de 100 de metri pătrați prețul mediu solicitat este de 331.600 de euro.

În ultimul an, prețurile din Cluj-Napoca au crescut cu aproximativ 5%, însă ritmul de scumpire a încetinit semnificativ. Chiar și în aceste condiții, orașul rămâne detașat în fruntea clasamentului național.

Bucureștiul a urcat pe locul al doilea, după ce a depășit Brașovul. Prețul mediu solicitat pentru apartamentele din Capitală a ajuns la 2.312 euro pe metru pătrat util în septembrie 2026, comparativ cu 2.125 de euro în septembrie 2025.

Creșterea este de 187 de euro pe metru pătrat, echivalentul unui avans de aproximativ 8,8% într-un an. Pentru un apartament de 50 de metri pătrați, diferența față de anul trecut este de 9.350 de euro. În cazul unei locuințe de 100 de metri pătrați, suma suplimentară ajunge la 18.700 de euro.

Brașovul ocupă următoarea poziție în clasamentul prezentat, cu un preț mediu solicitat de 2.309 euro pe metru pătrat util. Pentru un apartament de 50 de metri pătrați, cumpărătorii trebuie să ia în calcul aproximativ 115.450 de euro, în timp ce o locuință de 100 de metri pătrați ajunge la 230.900 de euro.

Și în Brașov prețurile au crescut cu aproximativ 5% în ultimul an. În cazul apartamentelor din proiectele rezidențiale noi, prețul mediu solicitat se apropie de 2.800 de euro pe metru pătrat util.

Timișoara și Sibiul au înregistrat scumpiri de peste 100 de euro pe metru pătrat

Timișoara se numără printre orașele în care creșterea prețurilor a avut un impact important asupra bugetului necesar pentru cumpărarea unei locuințe. Prețul mediu solicitat pentru apartamentele noi și vechi a ajuns la 1.984 de euro pe metru pătrat util, față de 1.833 de euro în septembrie 2025.

Avansul de 151 de euro pe metru pătrat înseamnă o diferență de 7.550 de euro pentru o locuință de 50 de metri pătrați și de 15.100 de euro pentru un apartament de 100 de metri pătrați.

Apartamentele noi din Timișoara au înregistrat o creștere anuală de 9%, iar prețurile solicitate au depășit 2.200 de euro pe metru pătrat util. În cazul locuințelor din blocurile vechi, media este de aproximativ 1.940 de euro pe metru pătrat util.

O evoluție asemănătoare se observă în Sibiu, unde prețul mediu solicitat a crescut de la 1.894 de euro pe metru pătrat util la 2.034 de euro. Diferența anuală este de 140 de euro pe metru pătrat.

Prin urmare, o locuință de 50 de metri pătrați este mai scumpă cu aproximativ 7.000 de euro față de anul trecut, iar pentru un apartament de 100 de metri pătrați diferența ajunge la 14.000 de euro.

În Constanța, prețul mediu a urcat de la 1.898 de euro pe metru pătrat util în septembrie 2025 la aproximativ 2.020 de euro în septembrie 2026. Creșterea de 122 de euro pe metru pătrat se traduce printr-un cost suplimentar de 6.100 de euro pentru un apartament de 50 de metri pătrați și de 12.200 de euro pentru unul de 100 de metri pătrați.

Craiova a depășit mai multe piețe rezidențiale, iar Iașiul a ajuns la 2.000 de euro pe metru pătrat

Craiova a ajuns la un preț mediu solicitat de 2.142 de euro pe metru pătrat util, după o creștere anuală de aproximativ 5%. La acest nivel, un apartament de 50 de metri pătrați costă, potrivit prețului mediu cerut, aproximativ 107.100 de euro. Pentru o locuință de 100 de metri pătrați, suma ajunge la 214.200 de euro.

Orașul a depășit, în privința prețurilor solicitate, piețe precum Constanța, Iași și Timișoara.

În Iași, prețul mediu al apartamentelor a ajuns la aproximativ 2.000 de euro pe metru pătrat util, după o creștere anuală de circa 5%. O locuință de 50 de metri pătrați este listată, în medie, la aproximativ 100.000 de euro, iar una de 100 de metri pătrați ajunge la 200.000 de euro.

Oradea rămâne o piață mai accesibilă în comparație cu principalele centre urbane analizate, însă și aici prețurile au crescut. Media solicitată a ajuns la 1.885 de euro pe metru pătrat util, cu aproximativ 5% peste nivelul de acum un an.

În aceste condiții, un apartament de 50 de metri pătrați ajunge la 94.250 de euro, iar unul de 100 de metri pătrați, la 188.500 de euro.

Ploieștiul se numără, la rândul său, printre orașele în care prețurile au crescut semnificativ, avansul anual fiind de aproape 8%. Cu toate acestea, orașul continuă să fie una dintre piețele mai accesibile pentru persoanele interesate să cumpere o locuință în afara marilor centre rezidențiale.