Bugetul României pe 2027 țintește un deficit de 5%. Alexandru Nazare: Poate nu ne mai amintim cum a fost acum 15 ani când venea troica

România urmărește reducerea deficitului bugetar la 5% din PIB în 2027, obiectiv care presupune o ajustare de 4–5 miliarde de euro. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, consideră că ținta poate fi atinsă prin reducerea cheltuielilor sau creșterea veniturilor. Menținerea direcției de stabilizare economică ar putea permite îmbunătățirea perspectivei ratingului de țară până în 2027. Oficialul a invocat experiența crizei din 2009–2010 pentru a explica miza măsurilor bugetare.

Bugetul României pe 2027 presupune o ajustare de 4–5 miliarde de euro

Bugetul României pe 2027 trebuie construit pe o proiecție credibilă, care să susțină reducerea deficitului și să permită îmbunătățirea perspectivei ratingului de țară, a declarat Alexandru Nazare, potrivit Ziarului Financiar.

Ministrul Finanțelor apreciază că un deficit de 5% din PIB reprezintă o țintă ambițioasă, dar realizabilă. Pentru atingerea acesteia, ajustarea necesară este de 4–5 miliarde de euro, prin diminuarea cheltuielilor sau majorarea veniturilor.

„Organizând foarte atent și strict următorii pași pe care îi avem și o proiecție credibilă pe 2027, vom avea în sfârșit posibilitatea să ridicăm perspectiva de rating de la negativ la stabil”, a afirmat Alexandru Nazare.

În evaluarea sa, o execuție bugetară solidă în 2027 ar putea permite ulterior și trecerea perspectivei de la „stabilă” la „pozitivă”. O asemenea evoluție ar constitui un pas către îmbunătățirea ratingului de țară.

Nazare invocă împrumutul de 20 de miliarde de euro din timpul crizei

Pentru a explica de ce consideră necesară stabilizarea finanțelor publice, ministrul a amintit dificultățile traversate de România în perioada 2009–2010, în contextul crizei financiare globale.

La acel moment, România a apelat la un împrumut de 20 de miliarde de euro de la Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană, instituții cunoscute sub denumirea de „troică”.

„Poate nu ne mai amintim cum a fost acum 15 ani când venea troica din două în două luni sau din trei în trei luni și aflam ce putem face, ce nu putem face și ce suntem obligați să facem. Am trecut, eram în minister la momentul respectiv, îmi amintesc discuțiile. Nu mai vreau, nu îmi doresc ca țara mea să mai treacă prin așa ceva”, a spus Nazare.

În perioada respectivă, datoria externă privată pe termen scurt ajunsese nesustenabilă. Băncile internaționale care operau în România au solicitat Băncii Naționale eliberarea rezervelor de 13 miliarde de euro constituite la banca centrală.

Sprijinul FMI a inclus un credit pe termen lung destinat susținerii rezervei BNR, în baza unui acord trilateral între statul român, băncile străine și Fond.

„Oricât ar părea de necrezut astăzi, sucursalele băncilor străine primiseră ordin de la băncile-mamă să repatrieze aceste rezerve deținute la BNR pentru că aveau nevoie de orice bănuț de oriunde erau prezente în lume”, a explicat Nazare.

Creditele în valută au creat dificultăți pentru debitorii cu venituri în lei

Referindu-se la deciziile din trecut, Alexandru Nazare a inclus printre greșeli permiterea de către BNR a creditării în valută fără restricții, pe fondul presiunilor instituțiilor internaționale.

Potrivit explicațiilor sale, această situație a produs dificultăți majore pentru persoanele care încasau venituri în lei, dar contractaseră împrumuturi în euro sau în franci elvețieni.

„Creditele în euro și franci – acordate de Volksbank și Raiffeisen – au devenit ulterior o povară pentru persoanele fizice cu venituri în lei, provocând ample tulburări sociale”, a subliniat Nazare.

Ministrul a amintit și avertismentele actuale ale BNR privind împrumuturile în valută contractate de companii care nu obțin venituri în moneda în care se împrumută.

Ratingul de investiții influențează economiile și locurile de muncă

Menținerea calificativului de investiții reprezintă, în opinia ministrului Finanțelor, o miză directă pentru populație și pentru activitatea economică, alături de reducerea deficitului bugetar.

„Acest rating, la fel ca și deficitul bugetar, nu este o chestiune abstractă, e o protecție pentru toți românii. E protecția economiilor românilor, e protecția investițiilor românilor, e protecția locurilor de muncă a tuturor românilor, pentru că o pierdere a calificativului de investiții ar avea efecte catastrofale pentru toată economia, nu rele, nu dificile, catastrofale”, a avertizat el.

Nazare a susținut că evitarea repetării dificultăților de acum 15 ani presupune măsuri economice stricte și estimări realiste. Printre etapele următoare, acesta a menționat rectificările bugetare și pregătirea emisiunilor de eurobonduri.

„Trebuie să ne păstrăm optimismul și să ne concentrăm pe pașii următori, de la rectificări bugetare la pregătirea emisiunilor de eurobonduri, pentru a asigura stabilitatea economică a României”, a declarat Alexandru Nazare.