IMM România propune programul „IMM Energie Rezilientă”, cu granturi de până la 500.000 euro pentru firme. Cele 4 direcții critice de investiții în energie care necesită finanțare

Creșterea costurilor cu energia electrică și gazele naturale afectează competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii, care au dificultăți în a transfera rapid scumpirile în prețurile produselor și serviciilor. IMM România propune lansarea unui program național multianual, denumit „IMM Energie Rezilientă”, cu granturi de până la 500.000 de euro pentru investiții în producția de energie, eficiență energetică și retehnologizare. Organizația cere Guvernului să trateze problema cu prioritate.

IMM România avertizează că facturile la energie afectează direct costurile și competitivitatea firmelor

Creșterea continuă și impredictibilă a costurilor cu energia electrică și gazele naturale a transformat facturile la utilități într-unul dintre riscurile majore pentru supraviețuirea și dezvoltarea IMM-urilor din România, potrivit organizației. Finanțarea proiectelor de eficiență energetică nu mai reprezintă doar un obiectiv de mediu, ci o necesitate pentru menținerea stabilității și competitivității economice.

Scumpirile afectează fluxurile de numerar ale întreprinderilor mici și mijlocii, reduc capitalul de lucru și diminuează marjele de profit. Spre deosebire de companiile mari, IMM-urile au resurse financiare limitate și nu pot absorbi cu ușurință șocurile tarifare. Transferarea rapidă a costurilor suplimentare în prețurile produselor și serviciilor riscă să le reducă competitivitatea pe piețele interne și internaționale și să alimenteze inflația.

În acest context, IMM România consideră că plafonările temporare și compensările acordate de la bugetul de stat nu rezolvă problema pe termen lung. Organizația susține că firmele au nevoie de investiții care să reducă efectiv consumul de energie, prin tehnologizare și eficientizarea proceselor de producție.

Felix Căprariu, președintele IMM București-Ilfov, a atras atenția că întreprinderile mici și mijlocii au dificultăți în a se adapta la scumpiri, în special atunci când trebuie să concureze cu firme de dimensiuni mai mari.

El a arătat că, în perioadele de criză energetică, intervențiile au vizat cu precădere marii consumatori, în timp ce firmele mici au beneficiat de mai puțină atenție.

„Dacă luăm în calcul că al doilea cost din zona de servicii și, în special, în zona de producție este cel dat de energie, ne dăm seama că orice creștere, și în special în partea de întreprinderi mici și mijlocii, este foarte greu de asimilat și adaptat prețul de tranzacție a produsului sau a serviciului comparativ cu companiile mari.

Istoria a arătat că de fiecare dată de câte ori am avut o problemă energetică reacția a venit foarte rapid către marii consumatori, mai puțin către consumatorii din categoria întreprinderilor mici și mijlocii”, a afirmat Felix Căprariu în cadrul unei conferințe susținute la sediul IMM România, marți, 3 noiembrie.

Confederația patronală cere Guvernului să trateze cu prioritate scumpirea energiei pentru firme

Reprezentantul IMM București-Ilfov a solicitat autorităților să găsească soluții într-un interval cât mai scurt și să discute cu mediul de afaceri despre evoluția tarifelor. Potrivit acestuia, scăderea rapidă a temperaturilor începând din noiembrie va influența consumul și se va reflecta în facturile aferente acestei perioade.

„Sperăm ca în viitorul cât mai apropiat guvernul să vină cu soluții clare și să poarte un dialog real pe tema creșterii tarifelor de energie, atât prin prisma efectelor pe care le vedem în piața europeană, dar cel mai important este partea de consumator non-casnic, în ideea în care temperaturile au scăzut destul de rapid începând cu această lună, efectul se va vedea clar în facturile din luna noiembrie, ca atare dorim în mod deosebit ca acest aspect să fie tratat cu prioritate de către actualul guvern”, a spus Felix Căprariu.

IMM România consideră că energia regenerabilă, eficiența energetică și independența energetică a întreprinderilor mici și mijlocii trebuie să devină priorități naționale. Organizația propune un program multianual prin care firmele să primească sprijin pentru reducerea costurilor de producție și pentru limitarea efectelor scumpirilor.

„Considerăm că subiectul de energie regenerabilă, eficiență energetică și de independență energetică a a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii trebuie să se transforme într-o prioritate națională. Propunem realizarea unui program național multianual care să asigure scheme de sprijin pentru acoperirea acestor mari deficiențe de cost pe care le avem prin prisma creșterii tarifelor la energie”, a adăugat Felix Căprariu.

Programul Electric Up a atras numeroase cereri, dar finanțarea a acoperit doar 5% din solicitări

IMM România arată că programele de finanțare derulate în ultimii ani au demonstrat interesul ridicat al firmelor pentru investițiile în energie, însă implementarea acestora a fost afectată de întârzieri și de accesul limitat la fonduri.

Programul Electric Up, destinat instalării de panouri fotovoltaice și stații de încărcare pentru vehicule electrice în sectorul IMM și HoReCa, a reprezentat un pas important în direcția producției de energie pentru autoconsum. Cu toate acestea, întârzierile în evaluarea dosarelor, modificările ghidurilor și perioadele lungi de decontare au împiedicat numeroase firme să beneficieze rapid de finanțare.

Felix Căprariu a precizat că primele două ediții Electric Up au înregistrat un număr ridicat de solicitări, dar numai o mică parte dintre acestea au fost finanțate. În opinia sa, interesul manifestat de firme demonstrează necesitatea unor investiții care să le permită să își producă singure o parte din energia consumată și să își stabilizeze costurile.

„Programele de finanțare, cele specifice sectorului întreprinderilor mici și mijlocii – discutăm de Electric Up ediția 1, ediția 2, două ediții pline de cereri de finanțare, dar din păcate gradul de finanțare a fost de 50% din nivelul de cereri depuse, de aici tragem clar interesul ridicat pentru zona de producție pe destinație de autoconsum a energiei electrice și, totodată, crearea acestei independențe energetice care poate să asigure o constantă în costul de producție”, a spus Felix Căprariu.

Alte instrumente de finanțare au vizat eficiența energetică și producția de energie regenerabilă pentru consum propriu în industrie. Măsurile din Programul Operațional Infrastructură Mare, prin Axa 11, au atras o cerere ridicată, însă fondurile s-au epuizat rapid, iar sesiunile scurte de depunere au lăsat numeroși solicitanți fără finanțare.

De asemenea, componentele din Planul Național de Redresare și Reziliență și din Programele Regionale 2021-2027 au prevăzut alocări pentru tranziția verde și digitalizare. Totuși, procedurile administrative complicate, amânarea apelurilor și ghidurile dificil de parcurs au încetinit accesul beneficiarilor la bani.

Potrivit IMM România, experiența acestor programe arată că interesul pentru investiții există, dar birocrația și calendarul fragmentat al finanțărilor reduc capacitatea firmelor de a răspunde rapid la criza costurilor energetice.

IMM România propune granturi de până la 90.000 de euro pentru eficiență energetică și capital de lucru

Programul național „IMM Energie Rezilientă” propus de organizație ar urma să includă trei categorii de scheme de sprijin, diferențiate în funcție de tipul investițiilor și de nevoile beneficiarilor.

Prima categorie ar consta în granturi de până la 90.000 de euro, destinate în special investițiilor în energie regenerabilă și eficiență energetică, precum și acoperirii nevoilor de capital de lucru asociate acestor cheltuieli.

Reprezentantul IMM București-Ilfov a explicat că un astfel de mecanism ar putea valorifica experiența schemelor de sprijin pentru capital de lucru utilizate după pandemie, care au ajutat firmele să își mențină activitatea și capacitățile de producție.

„Sunt schemele de sprijin de tip grant cu finanțare până la 90.000 € destinate în special acoperirii nevoii de energie regenerabilă și de eficientizare energetică directă și în special în zona de capital de lucru. Acest lucru l-am întâlnit în post în perioada de după pandemie, pe capitalul de lucru, pe acele scheme de sprijin am avut și această componentă.

Efectul a fost foarte bun pe sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, în ideea în care am reușit să acoperim o mare necesitate pe care o aveam în acea perioadă în zona de producție și să păstrăm în funcțiune capacități de producție de categorie mică”, a explicat Felix Căprariu.

A doua categorie ar include granturi de investiții de tip minimis, în valoare de până la 200.000 de euro, pentru retehnologizare, cu accent pe firmele prestatoare de servicii și pe investițiile în tehnologii eficiente energetic.

IMM România consideră că valoarea finanțării trebuie adaptată la prețurile actuale ale echipamentelor și instalațiilor, care au crescut.

„A doua schemă pe care o lansăm este cea privitoare la granturile de investiții de tip minimis, până în 200.000 €, cele destinate retehnologizării și în special sectoarele cu prestări de servicii, unde aplicabilitatea a fost crescută, cel puțin în zona Electric Up 2.

Beneficiarii care au fost care au depus cereri de finanțare au venit din această zonă, dar prin prisma faptului că prețurile de achiziție pe tehnologiile actuale au crescut, valoarea grantului trebuie să ajungă la un minim de 200.000 €; acea valoare de 100.000 € nemaiavând o realitate în prețurile instalațiilor pe care trebuie să le montăm ca tehnologii de de producție”, a adăugat Căprariu.

Firmele din sectorul de producție ar putea primi granturi de până la 500.000 de euro

A treia schemă propusă de IMM România ar prevedea granturi de până la 500.000 de euro, destinate exclusiv sectorului de producție. Organizația consideră că acest tip de sprijin ar avea un efect important asupra competitivității firmelor, prin stabilizarea costurilor energetice și menținerea unor prețuri competitive pentru produsele destinate piețelor externe.

Felix Căprariu a susținut că sprijinul pentru investițiile energetice trebuie corelat cu măsurile privind costurile cu forța de muncă și cu obiectivele de dezvoltare a comerțului exterior.

„Și schema cea mai importantă, cu efectul pe cel mai relevant, în ideea în care putem să asigurăm un cost de producție constant care ne va asigura o participare pe piețele externe cu un preț competitiv, este cea de 500.000 €, destinată strict sectorului de producție.

În cadrul căreia considerăm că, alături de mecanisme de gestionare a costului cu resursa umană pe care le-au prezentat colegii mei, energia va asigura o capacitate suficientă de a stabili prețul de competitivitate pentru crearea noilor politici de comerț exterior pe care dorim să le realizăm”, a mai precizat Felix Căprariu.

Reprezentantul organizației a mai afirmat că România trebuie să țină cont de principalii factori care influențează costurile de producție atunci când stabilește obiectivele privind comerțul exterior, în special de cheltuielile cu energia și cu resursa umană.

„Orice stat membru își gestionează direct tot ceea ce înseamnă factor de influență a costului de producție atunci când stabilește o țintă clară pe zona de comerț exterior.

Noi trebuie să plecăm de la ceea ce ne afectează cel mai mult: costul cu energia, totodată costul cu resursa umană”, a spus președintele IMM București-Ilfov.

Investițiile în energie regenerabilă și eficiență energetică ar trebui să reducă dependența IMM-urilor de furnizori

Pe lângă cele trei categorii de granturi, IMM România identifică patru direcții principale în care ar trebui orientate finanțările nerambursabile și schemele de ajutor de minimis.

Prima vizează instalarea sistemelor fotovoltaice, a pompelor de căldură și a capacităților de stocare a energiei, astfel încât firmele să își acopere o parte mai mare din consum din surse proprii și să își reducă dependența de furnizori.

A doua direcție presupune modernizarea proceselor de producție prin înlocuirea echipamentelor învechite, cu un consum ridicat, cu linii tehnologice mai eficiente energetic.

A treia categorie de investiții privește eficientizarea termică a clădirilor industriale, a halelor de producție, a spațiilor de depozitare și a birourilor. Lucrările de anvelopare și modernizare ar trebui să limiteze pierderile de căldură și să reducă energia necesară pentru încălzire.

În al patrulea rând, organizația propune finanțarea sistemelor digitale de monitorizare și gestionare a consumului energetic. Implementarea soluțiilor automatizate de tip BMS și EMS ar permite firmelor să identifice pierderile și să optimizeze consumul în timp real.

IMM România susține că lansarea și simplificarea acestor finanțări trebuie tratate ca măsuri urgente, în condițiile în care scumpirea energiei afectează costurile operaționale, capacitatea de investiții și competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii.