IMM România propune înghețarea salariului minim. Cum ajunge un patron să câștige mai puțin decât propriul angajat: Statul ia 68% din creștere

IMM România cere înghețarea salariului minim brut, avertizând că o nouă majorare va lovi direct microîntreprinderile deja sufocate de scumpirile la energie și combustibil. Florin Jianu arată că patronul unei firme mici ar ajunge să câștige doar 1.900 de lei lunar, sub salariul minim. Soluția propusă Guvernului este reducerea taxelor pe muncă, nu transferarea costurilor exclusiv către mediul privat.

IMM România nu este de acord cu majorarea salariului minim brut pe țară. Argumentele pentru înghețarea acestuia la nivelul actual

IMM România, având în vedere contextul economic actual, propune înghețarea salariului minim brut pe țară, având în vedere:

1. Competitivitatea scăzută a companiilor românești, în contextul creșterii costurilor cu energia electrică, combustibilii și gazele naturale. Măsurile adoptate prin pachetele de reformă, care au condus la majorarea taxelor și impozitelor pentru mediul de afaceri, contribuie, de asemenea, la diminuarea competitivității societăților românești.
2. Scăderea generalizată a consumului, coroborată cu creșterea numărului de insolvențe arată că mediul economic nu mai poate susține o creștere a costurilor;
3. Soluția pentru creșterea veniturilor salariaților, fără o mărire nesustenabilă a costurilor pentru angajatori, este scăderea fiscalității pe forța de muncă. În sondajele realizate de IMM România 84,7% dintre antreprenori susțin reducerea cu 5 puncte procentuale a impozitului pe salarii, ca o modalitate de creșterea a veniturilor pentru salariați
4. Guvernul nu poate transfera costurile doar pe umerii mediului de afaceri, fără a reduce cheltuielile generale ale statului, astfel încât scăderea fiscalității pe forța de muncă să poată fi absorbită de bugetul statului.

Florin Jianu avertizează că majorarea salariului minim pune presiune pe microîntreprinderi. Câți bani îi rămân lunar unui antreprenor

Florin Jianu, președintele IMM România, a prezentat marți, 3 noiembrie, o analiză privind efectele pe care le-ar putea avea majorarea salariului minim pe economie cu 300 sau 500 de lei asupra microîntreprinderilor din România. Potrivit calculelor sale, firmele cu un singur angajat ar putea rămâne cu profituri mai mici, în condițiile în care suportă deja creșteri ale costurilor cu energia și combustibilul.

Acesta a arătat că 98% dintre companiile din România sunt microîntreprinderi, iar 84,4% dintre acestea au un singur salariat și o cifră de afaceri medie de 164.754 de lei. Profitul brut anual al unei astfel de firme este, în medie, de 28.818 lei.

„Analiza noastră se referă la câteva scenarii concrete de de mărire a salariului minim pe economie și care sunt consecințele acestor scenarii. În primul rând, trebuie să menționăm faptul că, așa cum știți, 98% dintre companiile din România sunt microîntreprinderi. 84,4% dintre acestea au un singur salariat și o cifră de afaceri medie de 164.754 de lei. Pentru aceste firme, care spuneam sunt 84% din economie, profitul brut anual este în medie de 28.818 lei. Deci atenție, 28.000 de lei profit pentru o astfel de microîntreprindere.”

Jianu a explicat că firmele trebuie să ia în calcul și scumpirile altor cheltuieli, pe lângă eventualele majorări salariale. În scenariile prezentate, costurile cu energia au crescut cu aproximativ 14%, iar cele cu combustibilul cu 18%.

O majorare a salariului minim cu 300 de lei ar genera un cost suplimentar anual de 3.805 lei pentru o companie de acest tip, în timp ce o creștere cu 500 de lei ar însemna un cost anual suplimentar de 4.175 de lei.

„Luați în calcul, vă rog, măririle în ceea ce au însemnat costurile pentru energie, creștere cu aproximativ 14%, luați în calcul ceea ce înseamnă costurile cu combustibilul, ceea ce înseamnă încă 18%, și scenariul măririi salariului minim pe economie cu 300 de lei, care ar însemna un cost suplimentar de 3.805 lei anual pentru o astfel de companie, respectiv cu 500 de lei, care ar însemna un cost anual de 4.175 de lei pentru o astfel de companie”, spune Jianu.

Potrivit calculelor prezentate, profitul brut anual al unei microîntreprinderi ar scădea la 24.609 lei în scenariul unei majorări cu 300 de lei a salariului minim și la 23.538 de lei în cazul unei creșteri cu 500 de lei. După impozitarea profitului și a dividendelor, Florin Jianu susține că antreprenorului i-ar rămâne aproximativ 22.823 de lei pe an, echivalentul a circa 1.900 de lei pe lună.

„Banii care mai rămân la sfârșitul zilei pentru o astfel de companie ca profit brut se ridică la 24.609 lei în contextul măririi cu 300 de lei a salariului minim pe economie, sau 23.538 în contextul măririi salariului cu 500 de lei.

Asta înseamnă că la sfârșitul zilei, scăzând impozitarea pe profit, impozitarea pe dividende, dividendele care mai rămân sau banii care îi mai rămân întreprinzătorului pe un an de zile se ridică la o sumă de 22.823 de lei, asta înseamnă 1.900 de lei pe lună pentru un antreprenor. Deci mai puțin decât salariul minim pe economie net în acest moment”, spune Florin Jianu.

Profitul firmelor ar putea scădea cu până la 18%

IMM România pornește de la rezultatele financiare medii înregistrate în 2025 și ia în calcul, pe lângă majorarea salariului minim, creșterea prețului energiei electrice cu 14% și a motorinei cu 18%.

În cazul firmelor cu o cifră de afaceri sub un milion de lei, profitul mediu anual, de 28.818 lei, ar scădea la 24.609 lei dacă salariul minim ar crește cu 300 de lei. Reducerea ar fi de 14,6%.

Dacă salariul minim ar fi majorat cu 500 de lei, profitul mediu al acestor companii ar coborî la 23.539 de lei, cu 18,3% sub nivelul de referință din 2025.

Scăderi sunt estimate și pentru companiile cu cifre de afaceri mai mari. În cazul firmelor cu venituri cuprinse între un milion și 10 milioane de lei, profitul mediu s-ar diminua cu 11,8% în scenariul majorării salariului minim cu 300 de lei și cu 14,2% în cel al unei creșteri cu 500 de lei.

Pentru întreprinderile cu cifre de afaceri între 10 și 50 de milioane de lei, reducerea estimată a profitului mediu ar varia între 13,8% și 15,9%, în funcție de scenariul de majorare a salariului minim.

Florin Jianu cere un echilibru între creșterea salariilor și capacitatea antreprenorilor de a susține costurile

În opinia lui Jianu, discuția despre salariul minim ar trebui să pornească de la identificarea unor măsuri care să facă antreprenoriatul mai atractiv și să permită atât plata angajaților, cât și menținerea activității firmelor. Acesta consideră că majorarea veniturilor salariaților trebuie analizată împreună cu efectele asupra antreprenorilor și asupra încasărilor bugetare.

„Cred că o discuție serioasă și o analiză serioasă la nivel național de aici ar trebui să pornească: de la felul în care facem atractiv antreprenoriatul în România, felul în care reușim să lăsăm și pe acel antreprenor să poată să trăiască, dar și să-și plătească salariații, cum reușim și cum găsim acel echilibru între a mări salariul minim pe economie, dar și oamenii să câștige mai puțin și bugetul de stat să nu exagereze în ceea ce înseamnă încasările suplimentare”, afirmă președintele IMM România.

Jianu a mai susținut că, în anumite condiții de calcul, statul ajunge să încaseze cea mai mare parte din suma suplimentară asociată unei creșteri salariale. El a dat exemplul unei majorări de 300 de lei, pentru care costul total ar ajunge la 4.729 de lei, susținând că statului i-ar reveni 212 lei, în timp ce angajatul ar primi 100 de lei din diferența respectivă.

„Pentru că vreau să vă spun un lucru din analiza noastră: să știți că de la un anumit prag încolo, dacă mărim, de exemplu, cu 300 de lei și ajungem la un cost de 4.729 de lei, statul ia 68% din banii din acea diferență de 300 de lei. Statul ia 212 lei și angajatul ia 100 de lei.

De ce? Pentru că se modifică o serie de deduceri personale de la o anumită rată în sus și ajunge statul să câștige mai mult. Știți că de foarte multe ori noi veneam și ieșeam în fața dumneavoastră și spuneam că se împart banii aproape jumate-jumate, că jumate ajung la angajat, jumate ajung la angajator. Ei, de la un prag încolo ajung mai mulți bani la bugetul de stat decât ajung la angajator”, adaugă Jianu.

Jianu propune reducerea taxelor pe muncă, majorarea sumei deductibile și impozitarea diferențiată a salariilor minime

Florin Jianu a prezentat trei direcții de acțiune pe care le consideră necesare pentru a îmbunătăți efectele politicilor salariale. Prima vizează reducerea impozitării muncii, a doua presupune majorarea sumei deductibile de la 200 la 400 de lei, iar a treia se referă la introducerea unei impozitări diferențiate pentru salariile minime.

„Noi am analizat și o serie de de soluții. Sunt trei tipuri de soluții pe care noi le-am le-am identificat: fie scădem această impozitare împovărătoare pe forța de de muncă cu un anumit procent și începem o discuție serioasă, patronate, sindicate și guvern, în acest sens; fie lăsăm, creștem acea sumă deductibilă de la 200 de lei – atenție, sumă la care se discută cum să se renunțe în acest moment, fie o creștem spre 400 de lei tocmai pentru a crește netul și a ajunge mai mulți bani la la oameni; fie începem să discutăm serios despre ceea ce înseamnă o impozitare diferențiată pe salariile minime.”

În ceea ce privește impozitarea diferențiată, Jianu a explicat că salariul minim are efecte diferite în funcție de domeniul economic. El a comparat sectoare precum serviciile, turismul și agricultura, unde salariul minim are un impact direct asupra activității, cu domeniul IT, unde efectele ar fi diferite.

„Pentru că una e, și asta am mai spus în spațiul public, una e salariul minim pe economie din domeniul serviciilor, din turism sau din agricultură, domenii direct impactate de salariul minim pe economie, și alta e salariul minim pe economie în domeniul IT, în care nu are niciun fel de de impact”, mai transmite președintele IMM România.

Jianu a atras atenția și asupra efectelor pe care modificarea salariului minim le poate avea asupra veniturilor unor categorii de persoane ale căror câștiguri sunt raportate la acest indicator. În opinia sa, beneficiile nu se limitează neapărat la angajații cu venituri mici sau la antreprenorii care înregistrează profituri reduse.

„Sigur că dacă iarăși să ne gândim la impactul pe care salariul minim îl are în în economie, el va avea un impact și din perspectiva câștigurilor suplimentare pentru parlamentari, pentru membrii guvernului, pentru diverse categorii care se raportează la salariul minim pe economie; nu oamenii care câștigă la la limita subzistenței, nu antreprenorii care, după cum ați văzut, trăiesc cu 1.900 de lei pe pe lună vor fi cei care vor vor câștiga.”

Florin Jianu solicită Guvernului o analiză comparativă a majorării salariului minim și reducerii fiscalității pe muncă

În final, Jianu a cerut Guvernului să analizeze comparativ cele două instrumente de politică publică și să discute cu partenerii sociali despre efectele acestora. El consideră că măsurile adoptate trebuie să permită creșterea salariilor nete, păstrarea competitivității companiilor și menținerea unui sistem fiscal predictibil pentru bugetul de stat.

„Ca să închei acest subiect, solicităm guvernului o analiză comparativă și un dialog real cu partenerii sociali privind cele două instrumente de politică publică, și anume majorarea salariului minim pe economie și reducerea fiscalității pe muncă.

Considerăm că trebuie îndeplinite simultan cele trei obiective: salarii nete mai mari pentru angajați – cu toții suntem de acord întru acest lucru –, dar și menținerea competitivității și a capacității de investiții a companiilor, precum și un sistem fiscal predictibil și sustenabil pentru bugetul de stat. Și mesajul nostru este unul simplu: nu trebuie să alegem între angajați și angajatori, trebuie să găsim soluții care să fie win-win, soluții de câștig pentru ambele părți”, a mai spus liderul IMM România.