Val de concedieri, dar și procese costisitoare pentru firme. Românii dați afară pot obține despăgubiri uriașe

Numărul concedierilor din România a crescut considerabil în 2026, pe fondul dificultăților economice și al deciziilor luate de companii pentru reducerea cheltuielilor. În timp ce tot mai mulți angajatori recurg la restructurări și disponibilizări, specialiștii în dreptul muncii atrag atenția că nu toate măsurile sunt aplicate cu respectarea legislației.

Mii de români, trimiși acasă de angajatori. Ce pot face dacă au fost concediați ilegal

Angajații care consideră că au fost concediați abuziv au posibilitatea să conteste decizia în instanță și să solicite atât anularea acesteia, cât și plata drepturilor salariale pierdute.

Datele prezentate arată că, în primele zece luni ale anului, numărul concedierilor a înregistrat o creștere de 26% față de aceeași perioadă din 2025. Peste 10.000 de persoane au fost deja disponibilizate prin concedieri colective, în timp ce pentru alte peste 10.000 au fost demarate procedurile de concediere. În situațiile în care salariații obțin câștig de cauză în instanță, companiile se pot confrunta cu obligația de a achita despăgubiri care ajung la sute de mii de lei.

Printre cei afectați de aceste măsuri se află și angajați care susțin că pierderea locului de muncă a venit după neînțelegeri cu superiorii. Unii dintre aceștia spun că relațiile tensionate de la serviciu au contribuit la decizia angajatorului de a renunța la colaborare.

„Ce motive au invocat? Lipsa de respect. Dar nu au fost nici ei, nu ne tratau cum trebuie. Nu am vrut să-mi fac mie rău, să-mi facă ceva rău după”, spune o persoană, pentru Observator.

Ce condiții trebuie să respecte angajatorii pentru o concediere legală

Avocații specializați în dreptul muncii explică faptul că problemele financiare ale unei companii nu reprezintă, prin ele însele, o justificare suficientă pentru desființarea unui post. Legislația impune ca eliminarea funcției să fie efectivă și să aibă la bază o cauză reală și serioasă. Prin urmare, angajatorul trebuie să poată demonstra că postul a fost desființat în mod concret, nu doar eliminat formal din organigramă.

O situație care poate ridica probleme de legalitate apare atunci când atribuțiile angajatului concediat sunt preluate de o altă persoană, iar postul continuă să existe sub o denumire diferită. Într-un asemenea caz, salariatul poate contesta decizia, iar instanța poate analiza dacă desființarea funcției a respectat condițiile prevăzute de Codul muncii.

Avocatul Ana Maria Boboc susține că numeroase decizii de concediere luate în acest an au fost influențate de contextul economic și au fost întocmite în grabă, fără respectarea tuturor cerințelor legale. Potrivit acesteia, documentul prin care angajatorul dispune concedierea trebuie să conțină toate elementele obligatorii, deoarece lipsa unor informații esențiale poate afecta legalitatea măsurii.

„Majoritatea concedierilor care s-au făcut anul acesta au avut la bază contextul economic, au fost făcute pe grabă și cu nerespectarea prevederilor Codului muncii. Decizia de concediere trebuie să fie foarte bine structurată. Nu putem vorbi de o concediere legală dacă lipsesc elemente esențiale”, explică Ana Maria Boboc, avocat specializat în dreptul muncii.

Ce despăgubiri pot obține salariații care câștigă procesele

Consecințele financiare ale unei concedieri anulate în instanță pot fi importante pentru angajator. Potrivit estimării prezentate, un salariat plătit cu salariul mediu pe economie, care câștigă un proces desfășurat pe parcursul a doi ani, ar putea primi aproape 230.000 de lei reprezentând drepturi salariale. La această sumă se pot adăuga, în funcție de situație și de solicitările formulate, eventuale despăgubiri pentru daune morale.

Există și alte situații în care angajații pot contesta deciziile primite de la angajatori. Printre acestea se numără concedierile dispuse în perioada concediului medical, dar și cele motivate prin necorespundere profesională. În acest din urmă caz, angajatorul trebuie să respecte procedura legală și să realizeze evaluarea prealabilă a salariatului.

Dacă această evaluare nu a fost efectuată în condițiile prevăzute de lege, decizia de concediere poate fi contestată. Legalitatea măsurii depinde de respectarea procedurilor și de existența documentelor care justifică motivele invocate de companie.

Ana Maria Boboc susține că salariații pot introduce acțiuni în instanță fără să fie obligați să achite taxă judiciară de timbru. Avocata afirmă, de asemenea, că multe dintre litigiile de muncă se soluționează în favoarea angajaților, ceea ce face ca verificarea legalității unei decizii de concediere să fie importantă pentru persoanele disponibilizate.

„În majoritatea cazurilor, angajații nici măcar nu au nevoie de avocat pentru că nu plătesc taxă de timbru. În România, după cum bine știm, majoritatea litigiilor sunt câștigate de către salariați”, a subliniat Ana Maria Boboc, avocat specializat în dreptul muncii.

Concedierile din IT continuă, pe fondul reducerii costurilor

Restructurările afectează și sectorul IT, unde mai multe companii își reevaluează cheltuielile și numărul de angajați. Recent, o companie românească a anunțat intenția de a disponibiliza 300 de persoane, într-un context în care industria tehnologică trece prin schimbări legate de optimizarea bugetelor și dezvoltarea noilor tehnologii.

Consultantul în resurse umane Doru Supeală consideră că disponibilizările ar putea continua, în condițiile în care marile companii internaționale își modifică strategiile de personal și direcționează tot mai multe resurse către inteligența artificială. Acesta face referire la Microsoft, unul dintre cei mai mari jucători din industria tehnologică, care a renunțat la aproximativ 60.000 de angajați dintr-un total de circa 200.000 la nivel global, potrivit declarației sale.

„Putem să ne așteptăm ca acest fenomen să continue, de vreme ce Microsoft, care este unul dintre cei mai mari jucători din piață și este implicit un trendsetter, a trimis acasă aproape o treime din angajați, 60.000 de oameni din cei circa 200.000 la nivel global. Focusul organizațiilor din IT e să își optimizeze costurile pentru a investi sume tot mai mari în dezvoltarea noilor tehnologii legate de IA”, a explicat Doru Supeală, consultant HR, pentru Observator.

Salarii compensatorii pentru angajații care aleg plecarea voluntară

Pe lângă disponibilizările colective, companiile folosesc tot mai des programe de plecări voluntare, prin care angajații sunt încurajați să accepte încetarea raporturilor de muncă în schimbul unor pachete financiare compensatorii. Aceste programe reprezintă o altă modalitate prin care angajatorii urmăresc să reducă numărul salariaților și cheltuielile cu personalul.

Un astfel de program a fost anunțat recent de Dacia, care oferă angajaților interesați de plecarea voluntară compensații financiare cuprinse între 45.000 și 240.000 de lei net. Sumele diferă în funcție de condițiile programului și de situația angajaților care aleg să se înscrie pe listele de plecări voluntare.