Patronii care își lasă firmele cu datorii intră în vizorul ANAF. Casele și conturile pot fi puse sub sechestru

ANAF intensifică măsurile de recuperare a datoriilor fiscale de la persoanele care provoacă insolvența unor societăți și continuă ulterior activitatea prin intermediul unor firme noi. Direcția de acțiune vizează aplicarea procedurii de atragere a răspunderii solidare, care poate permite recuperarea obligațiilor fiscale inclusiv din patrimoniul personal al persoanelor responsabile, în condițiile prevăzute de lege.

Firme abandonate cu datorii, afaceri reluate pe alte societăți. Cum poate interveni ANAF împotriva patronilor

Practica prin care unele societăți acumulează datorii la bugetul de stat, ajung în insolvență sau faliment, iar activitatea este transferată către o altă entitate juridică reprezintă unul dintre mecanismele urmărite de autoritățile fiscale. Prin continuarea afacerii pe o firmă nouă, fără preluarea pasivului societății inițiale, persoanele implicate pot încerca să evite plata obligațiilor restante.

Pentru combaterea acestor situații, ANAF se bazează pe procedura de atragere a răspunderii solidare, reglementată de articolele 25 și 26 din Codul de procedură fiscală. Aplicarea acestor prevederi permite, în situațiile stabilite de lege, depășirea limitelor patrimoniului societății și urmărirea bunurilor personale ale persoanelor cărora le este imputată răspunderea pentru neachitarea datoriilor.

Cine poate fi vizat de măsurile ANAF

Procedura nu se adresează automat tuturor administratorilor ale căror firme ajung în insolvență. Situațiile urmărite sunt cele în care există indicii privind provocarea intenționată sau cu rea-credință a incapacității de plată, precum și acțiuni prin care sunt prejudiciate interesele bugetului de stat.

În această categorie pot intra administratorii, asociații și beneficiarii reali ai societăților, atunci când sunt îndeplinite condițiile legale pentru atragerea răspunderii lor. Simpla existență a unor datorii fiscale sau intrarea unei firme în faliment nu înseamnă, prin ea însăși, că obligațiile societății vor fi transferate asupra patrimoniului personal al persoanelor implicate.

Printre situațiile care pot atrage atenția inspectorilor fiscali se numără transferarea activelor societății către alte entități afiliate, înainte de intrarea în insolvență, la prețuri nejustificat de mici. Astfel de operațiuni pot reduce patrimoniul disponibil pentru achitarea creditorilor și pot îngreuna recuperarea sumelor datorate statului.

Un alt mecanism urmărit este transferarea activității comerciale către o societate nou-înființată, în timp ce obligațiile fiscale rămân în sarcina firmei inițiale. Situația poate presupune mutarea clienților, a angajaților și a operațiunilor comerciale, fără ca datoriile acumulate anterior să fie achitate.

De asemenea, ascunderea sau distrugerea documentelor contabile poate constitui un indiciu important pentru declanșarea verificărilor. Lipsa evidențelor poate împiedica identificarea bunurilor societății, urmărirea tranzacțiilor și verificarea eventualelor plăți preferențiale către persoane apropiate celor care conduc afacerea.

Sechestru asupra locuințelor, conturilor și altor bunuri personale

Atragerea răspunderii solidare poate avea consecințe patrimoniale directe pentru persoanele vizate. După emiterea actului administrativ fiscal și îndeplinirea condițiilor legale pentru executare, autoritățile pot începe recuperarea sumelor stabilite în sarcina persoanei răspunzătoare.

Măsurile de executare silită pot include instituirea sechestrului asupra bunurilor imobile, urmărirea conturilor bancare și valorificarea altor active deținute de persoana fizică. Pot fi vizate, în condițiile legii, și participațiile sau acțiunile pe care aceasta le deține.

Procedura urmărește recuperarea obligațiilor fiscale care nu mai pot fi acoperite din patrimoniul societății debitoare, atunci când sunt întrunite cerințele pentru angajarea răspunderii unei alte persoane. Aplicarea măsurilor nu este însă automată, ci depinde de circumstanțele fiecărui caz și de respectarea procedurilor fiscale.

Cum funcționa mecanismul firmelor abandonate cu datorii

În situațiile descrise de autoritățile fiscale, unele persoane acumulau datorii de sute de mii de lei la bugetul de stat, după care societățile ajungeau în faliment, fără suficiente active pentru acoperirea obligațiilor restante. Activitatea economică putea fi reluată ulterior printr-o altă societate, în timp ce datoriile rămâneau în sarcina firmei inițiale.

Acest mecanism îngreuna recuperarea creanțelor fiscale, în special atunci când societatea debitoare nu mai deținea bunuri sau resurse financiare care să poată fi urmărite. În lipsa unor măsuri aplicabile persoanelor responsabile, încasarea sumelor restante putea deveni dificilă.

Prin utilizarea procedurii de atragere a răspunderii solidare, ANAF urmărește să identifice persoanele care au contribuit, în condițiile stabilite de lege, la acumularea sau neachitarea obligațiilor fiscale. Măsurile pot permite recuperarea datoriilor din patrimoniul personal al celor care răspund pentru prejudiciul fiscal, fără ca simpla intrare a unei societăți în insolvență să fie suficientă pentru declanșarea executării.