Nu contează doar câți bani ai în cont. Cum calculează ANAF CASS pentru dobânzi și alte venituri

Banii economisiți în depozite bancare pot genera, pe lângă dobânda încasată, și obligații fiscale suplimentare pentru titulari. Chiar dacă banca reține și virează impozitul aferent dobânzii, în anumite condiții persoana care deține economiile trebuie să achite separat contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS).

Obligația depinde de valoarea veniturilor relevante obținute pe parcursul unui an fiscal, nu de suma totală păstrată într-un anumit cont bancar. Astfel, pentru stabilirea eventualei contribuții trebuie luate în calcul dobânzile și celelalte venituri prevăzute de legislația fiscală, potrivit regulilor aplicabile fiecărei categorii.

Impozitul pe dobândă și contribuția CASS sunt obligații diferite

Pentru dobânzile obișnuite plătite de băncile din România persoanelor fizice rezidente fiscal în țară, impozitul este de 10%. Instituția bancară calculează suma datorată, o reține la sursă și o virează către stat.

De exemplu, pentru o dobândă brută de 1.000 de lei, impozitul reținut este de 100 de lei, iar suma care îi revine titularului este de 900 de lei. Acest impozit este final, ceea ce înseamnă că nu trebuie achitat încă o dată prin Declarația unică.

Separat de impozitul pe dobândă, poate apărea obligația de plată a CASS. Pentru dobânzile bancare obișnuite, titularul trebuie să verifice dacă veniturile sale relevante depășesc plafoanele stabilite de lege și, atunci când sunt îndeplinite condițiile legale, să declare și să achite contribuția.

Banii depuși în cont nu sunt impozitați ca venit din dobânzi

Existența unui depozit bancar de 50.000 de lei nu înseamnă că statul reține un impozit de 5.000 de lei din suma economisită. Impozitarea se aplică dobânzii obținute, nu capitalului depus în bancă.

Dacă un depozit de 50.000 de lei generează, într-un exemplu ipotetic, o dobândă brută de 3.000 de lei, impozitul de 10% este de 300 de lei. Principalul de 50.000 de lei nu reprezintă venit din dobânzi și nu este supus acestui impozit.

ANAF a precizat că obligațiile fiscale asociate dobânzilor nu trebuie confundate cu o taxă aplicată soldului contului bancar. Prin urmare, pentru stabilirea impozitului pe dobândă este relevant câștigul produs de economii, nu valoarea sumelor păstrate în cont.

Plafoanele CASS aplicabile veniturilor din 2026

Pentru veniturile realizate în 2026, reperul indicat pentru stabilirea plafoanelor este salariul minim brut de 4.050 de lei, în vigoare la 1 ianuarie. Plafoanele de referință pentru această categorie de venituri sunt echivalente cu 6, 12 și 24 de salarii minime brute.

Potrivit acestor valori, dacă veniturile relevante cumulate sunt mai mici de 24.300 de lei pe an, nu apare obligația de plată a CASS pentru această categorie. Pentru venituri cuprinse între 24.300 de lei inclusiv și mai puțin de 48.600 de lei, contribuția este de 2.430 de lei.

Pentru venituri de cel puțin 48.600 de lei, dar mai mici de 97.200 de lei, CASS ajunge la 4.860 de lei. Dacă veniturile relevante ating sau depășesc 97.200 de lei, contribuția datorată este de 9.720 de lei.

Aceste sume corespund unor baze de calcul stabilite pe trepte, în funcție de plafonul în care se încadrează veniturile. Contribuția nu se calculează prin aplicarea unui procent de 10% exclusiv asupra sumei care depășește primul prag. Regulile de calcul sunt prevăzute de Codul fiscal.

Cum se calculează dobânda care intră în plafonul CASS

Pentru verificarea plafoanelor CASS, dobânzile se iau în calcul după scăderea impozitului reținut la sursă, potrivit prevederilor Codului fiscal. Prin urmare, suma relevantă pentru verificarea încadrării în plafon poate fi diferită de dobânda brută comunicată de bancă.

Potrivit defapt.ro, la o dobândă brută anuală de 10.000 de lei, de exemplu, banca reține un impozit de 1.000 de lei. În calculul plafonului CASS intră astfel suma de 9.000 de lei, reprezentând dobânda rămasă după impozitare.

Persoanele care dețin depozite sau conturi de economii la mai multe bănci trebuie să însumeze dobânzile relevante provenite din toate aceste surse. Împărțirea economiilor între trei instituții bancare nu determină aplicarea unor plafoane distincte pentru fiecare bancă.

Verificarea trebuie făcută la nivelul veniturilor relevante ale persoanei, ținând cont de regulile fiscale aplicabile fiecărei categorii. Numărul conturilor sau al instituțiilor bancare de la care sunt încasate dobânzile nu schimbă, prin el însuși, modul de stabilire a obligației fiscale.

Dobânzile se pot cumula cu veniturile din chirii și investiții

O dobândă bancară relativ redusă poate determina depășirea plafonului CASS atunci când titularul obține și alte venituri relevante. Printre categoriile care pot intra în calcul se numără dividendele, veniturile nete din chirii, câștigurile din investiții și alte venituri prevăzute de legislație.

Fiecare categorie este luată în considerare potrivit regulilor fiscale care i se aplică. Nu se însumează automat toate încasările care apar în conturile bancare, iar veniturile din activități independente au un mecanism distinct de stabilire a CASS.

De exemplu, o persoană care obține într-un an 23.000 de lei venit net fiscal din chirii și 1.500 de lei din dobânzi, după reținerea impozitului, ajunge la venituri relevante cumulate de 24.500 de lei. În ipoteza în care ambele sume intră în calcul potrivit regulilor aplicabile, plafonul de 24.300 de lei este depășit.

În această situație, contribuția CASS datorată este de 2.430 de lei. Deși dobânzile reprezintă doar o parte redusă din veniturile totale, acestea contribuie la depășirea pragului fiscal. Exemplul este ipotetic și presupune că persoana nu beneficiază de o excepție prevăzută de lege.

Salariații și pensionarii pot datora CASS pentru dobânzi

Faptul că o persoană plătește deja contribuția de asigurări sociale de sănătate din salariu nu o scutește automat de obligațiile aferente veniturilor din dobânzi și altor venituri pentru care legislația prevede CASS. În mod similar, statutul de pensionar nu reprezintă, prin el însuși, o scutire generală pentru veniturile din investiții.

Regulile și eventualele scutiri aplicabile pensiilor nu se extind automat asupra dobânzilor bancare. Pentru stabilirea obligației fiscale trebuie analizată separat natura veniturilor obținute și regimul legal corespunzător.

Salariul și pensia nu se adună însă cu dobânzile pentru verificarea plafonului aferent acestei categorii de venituri. De exemplu, o persoană care primește o pensie de 3.000 de lei pe lună și obține dobânzi nete anuale de 2.000 de lei nu are un total relevant de 38.000 de lei pentru acest calcul.

Dacă persoana respectivă nu obține și alte venituri care trebuie luate în considerare, cei 2.000 de lei din dobânzi se situează sub plafonul de 24.300 de lei. În acest caz, veniturile din dobânzi, analizate potrivit regulilor menționate, nu generează singure obligația de plată a CASS.

Termenele pentru depunerea Declarației unice

Pentru stabilirea termenului de declarare, trebuie făcută distincția între anul în care sunt obținute veniturile și anul în care acestea trebuie declarate. Pentru veniturile realizate în 2025, termenul general de declarare și plată a fost 25 mai 2026.

În cazul veniturilor realizate în 2026, termenul prevăzut de regulile actuale este 25 mai 2027. Aceste termene sunt distincte de momentul în care banca reține impozitul pe dobândă, operațiune efectuată la plata sau creditarea dobânzii, potrivit regimului fiscal aplicabil.

Persoanele care obțin exclusiv dobânzi bancare din România, pentru care impozitul final a fost reținut la sursă, și ale căror venituri relevante rămân sub plafonul CASS nu trebuie să depună Declarația unică doar pentru aceste dobânzi.

Dacă însă veniturile cumulate determină apariția obligației de plată a CASS, titularul trebuie să verifice regulile de declarare aplicabile și să depună formularul, dacă legea impune această obligație. Reținerea impozitului pe dobândă de către bancă nu înlocuiește automat declararea contribuției de sănătate datorate separat.

Ce documente trebuie verificate înainte de declarare

Pentru stabilirea corectă a veniturilor din dobânzi, titularii pot solicita de la fiecare bancă situația anuală a dobânzilor plătite și a impozitului reținut. Unele instituții pun documentele la dispoziție direct în aplicațiile bancare, în timp ce altele le furnizează la cerere.

Este important să fie verificat anul în care dobânda a fost plătită sau creditată în cont. Faptul că titularul nu a retras banii în numerar sau a păstrat dobânda într-un depozit reînnoit nu înseamnă automat că venitul nu a fost realizat.

Impozitarea dobânzii este legată de înregistrarea acesteia în cont, potrivit regulilor aplicabile, și nu de retragerea banilor de la bancomat. Din acest motiv, documentele bancare trebuie analizate împreună cu celelalte informații relevante pentru anul fiscal respectiv.

Ulterior, titularul trebuie să verifice celelalte venituri care intră în calcul și să compare datele cu informațiile disponibile în Spațiul Privat Virtual. O declarație precompletată trebuie verificată prin raportare la documentele justificative, înainte de a fi acceptată.

Ghidul publicat de ANAF permite corectarea sumelor propuse atunci când acestea nu corespund situației fiscale reale. Dacă o obligație aferentă unui an anterior a fost omisă, trebuie verificată situația declarației inițiale sau necesitatea depunerii unei declarații rectificative, după caz, precum și eventualele sume datorate.

Pentru dobânzile plătite de bănci din străinătate, obligațiile trebuie analizate separat, inclusiv în ceea ce privește declararea impozitului. Nu trebuie presupus automat că instituția bancară din afara României a îndeplinit toate obligațiile fiscale care revin titularului față de ANAF.