Datoria publică a României a depășit 1.200 de miliarde de lei, ajungând la 60,4% din PIB

Datoria publică a României a continuat să crească și a depășit pragul de 1.200 de miliarde de lei în luna iulie 2026. Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, aceasta a ajuns la 60,4% din produsul intern brut (PIB), față de 60% în luna precedentă. Cea mai mare parte a datoriei este reprezentată de titlurile de stat.

Datoria publică a României a crescut cu aproximativ 8 miliarde de lei într-o singură lună

Datoria administrației publice a ajuns la aproape 1.205 miliarde de lei în iulie 2026, comparativ cu 1.197 miliarde de lei în iunie, conform datelor Ministerului Finanțelor, consultate de Agerpres.

Raportată la dimensiunea economiei, datoria guvernamentală a urcat de la 60% la 60,4% din PIB. Calculul are la bază datele privind produsul intern brut publicate de Institutul Național de Statistică (INS) la 7 septembrie 2026.

Creșterea a fost înregistrată atât în cazul obligațiilor pe termen mediu și lung, cât și al celor pe termen scurt.

Datoria pe termen mediu și lung a ajuns la 1.144 miliarde de lei, față de 1.142 miliarde de lei în luna precedentă. În același timp, datoria pe termen scurt a crescut de la 54,52 miliarde de lei la 60,54 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a datoriei guvernamentale, respectiv 961,41 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile contractate de administrația publică se ridicau la 219,4 miliarde de lei.

Statul român are datorii de peste 536 de miliarde de lei în moneda națională

Datele Ministerului Finanțelor arată că datoria guvernamentală este împărțită între mai multe monede.

Obligațiile denominate în lei se ridicau la 536,23 miliarde de lei, în timp ce datoria exprimată în euro avea o valoare echivalentă de 539,9 miliarde de lei.

În cazul dolarului american, datoria guvernamentală era echivalentă cu 125,79 miliarde de lei.

La nivelul administrației publice centrale, datoria a crescut la 1.177 miliarde de lei în iulie, de la 1.169 miliarde de lei în iunie.

Din această sumă, aproximativ 1.116 miliarde de lei reprezentau obligații pe termen mediu și lung.

Cea mai mare parte a datoriei administrației centrale era contractată în euro, echivalentul a 532,7 miliarde de lei, și în moneda națională, în valoare de 515,7 miliarde de lei.

Datoria administrațiilor locale a ajuns la 27,73 miliarde de lei

Creșteri au fost înregistrate și la nivelul administrației publice locale.

Datoria autorităților locale a urcat la 27,73 miliarde de lei în iulie 2026, comparativ cu 27,28 miliarde de lei în luna precedentă.

Aproape întreaga sumă, respectiv 27,7 miliarde de lei, reprezenta datorie pe termen mediu și lung.

În ceea ce privește împărțirea obligațiilor între piața internă și cea externă, datele indică evoluții diferite.

Datoria internă a administrației publice a crescut la 607,386 miliarde de lei, față de 596,145 miliarde de lei în iunie. Ponderea acesteia în PIB a urcat de la 29,9% la 30,5%.

Din totalul datoriei interne, 586,5 miliarde de lei reveneau administrației centrale, iar 20,82 miliarde de lei administrației locale.

În schimb, datoria externă a administrației publice a scăzut la 597,6 miliarde de lei, de la 600,91 miliarde de lei în luna precedentă.

Raportată la PIB, datoria externă s-a redus de la 30,1% la 30%. Din această sumă, 590,7 miliarde de lei reprezentau obligații ale administrației centrale, iar 6,91 miliarde de lei reveneau administrației locale.

Depășirea pragului de 60% din PIB activează prevederi ale legislației fiscal-bugetare

Nivelul datoriei publice are implicații și asupra politicii bugetare a României.

Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 stabilește mecanisme de intervenție atunci când datoria publică depășește anumite praguri raportate la PIB, respectiv 45%, 50%, 55% și 60%.

Guvernul a fost informat încă din august 2026 despre implicațiile depășirii pragului de 60%, pe baza datelor Eurostat pentru primul trimestru al anului.

Potrivit informării oficiale, legislația prevede menținerea măsurilor aferente pragurilor anterioare, inclusiv a celor privind reducerea ponderii datoriei publice și înghețarea cheltuielilor salariale și de asistență socială.

Ministerul Finanțelor estima atunci că datoria publică, potrivit metodologiei europene, ar putea ajunge la 61,8% din PIB în 2026, la 63,3% în 2027 și la 63,9% în 2028.

Instituția preciza că revenirea ulterioară pe o traiectorie descendentă depinde de aplicarea măsurilor de ajustare fiscal-bugetară și de reducerea deficitului conform angajamentelor asumate de România.

În același document, deficitul bugetar calculat potrivit metodologiei europene era estimat la 6% din PIB pentru 2026, după 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024.