Planul noului Guvern pentru debirocratizare și digitalizare. Statul nu mai cere documente pe care le are deja, apar „Primăriile fără hârtii” și portofelul digital RO Wallet

Programul de guvernare 2026-2028 aduce o reformă profundă în administrația publică, prin trecerea Autorității pentru Digitalizarea României direct sub autoritatea prim-ministrului. Noul Executiv își propune extinderea inteligenței artificiale, lansarea portofelului digital RO Wallet, eliminarea completă a documentelor fizice în primării și reducerea birocrației pentru cetățeni și companii, prin digitalizarea integrată a tuturor serviciilor publice pe baza principiului datei unice.

Guvernul restructurează arhitectura digitală a României: Autoritatea pentru Digitalizare trece sub coordonarea directă a prim-ministrului, iar birocrația va fi redusă masiv până în 2028

Noul Executiv propune o reformă profundă a administrației publice, centrată pe digitalizarea serviciilor, integrarea inteligenței artificiale și debirocratizarea activității economice. Potrivit Programului de guvernare 2026-2028 depus la Parlament de premierul desemnat Luca Niculescu, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) este mutată în aparatul de lucru al Guvernului, direct sub autoritatea prim-ministrului.

Această schimbare structurală transformă ADR în centrul unic de decizie pentru toate proiectele digitale ale administrației centrale și extinde competențele instituției în domeniul inteligenței artificiale.

Reforma urmărește crearea unei administrații moderne, orientate spre cetățean și mediul de afaceri, în care serviciile publice sunt livrate proactiv, fără dosare cu șină și fără solicitări inutile de documente pe care statul le deține deja.

Planul guvernamental acoperă un spectru larg de măsuri, de la crearea portofelului digital RO Wallet și generalizarea cărții electronice de identitate, până la migrarea sistemelor informatice în Cloud-ul Privat Guvernamental și reducerea sarcinilor administrative pentru firme cu cel puțin 25%.

Prim-ministrul preia coordonarea politică a transformării digitale și a inteligenței artificiale

Documentul programatic stabilește că prim-ministrul își asumă în mod direct coordonarea politică a transformării digitale și a strategiilor privind inteligența artificială. În acest nou cadru, ADR va monitoriza proiectele strategice și va propune direcția națională în domeniul inteligenței artificiale, promovând totodată viziunea unui stat bazat pe agenți digitali automatizați.

Totuși, sectoarele sensibile, cum ar fi apărarea națională și ordinea publică, vor păstra soluții informatice dedicate, concepute însă pe baza unor standarde comune de interoperabilitate.

Conducerea ADR va trece printr-un proces de profesionalizare, președintele autorității urmând să îndeplinească rolul de Chief Information Officer al Guvernului (GCIO). Acesta va fi selectat prin concurs public și va beneficia de un mandat multianual cu obiective clar definite.

Pentru a atrage specialiști de înaltă calificare în sectorul public, cadrul legal va prevedea grile de remunerare competitive pentru un număr limitat de posturi tehnice esențiale.

ADR devine filtru obligatoriu pentru toate investițiile IT din administrația centrală

În calitatea sa de centru unic de decizie, ADR va emite un aviz de conformitate obligatoriu pentru orice proiect digital din administrația centrală, indiferent de sursa din care este finanțat, publicând totodată portofoliul complet al acestor inițiative.

La nivelul ministerelor, funcția de responsabili cu tehnologia informației (CIO) va fi preluată de către un secretar de stat, un director general sau de către secretarul general al instituției respective.

Mecanismul de decizie va fi completat de Comitetul pentru e-Guvernare și Reducerea Birocrației (CERB), o structură care va fi prezidată direct de prim-ministru și coordonată din punct de vedere operațional de președintele ADR.

CERB va avea întâlniri lunare de lucru, iar deciziile adoptate vor deveni obligatorii pentru toate ministerele, urmând să fie făcute publice în termen de cel mult 48 de ore de la luarea lor.

Executivul introduce bugetarea pe baza performanței digitale a instituțiilor publici

Planul de guvernare accentuează necesitatea implementării la timp a legislației europene din domeniul digital, menționând în mod special Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) și portofelul digital european dedicat întreprinderilor.

Pentru a responsabiliza aparatul bugetar, fiecare minister și agenție guvernamentală va fi supusă anual unui audit independent, în urma căruia va primi un scor public de digitalizare.

Pe baza acestor evaluări, Guvernul va introduce etapizat un sistem de bugetare condiționat de performanța digitală, în conformitate cu prevederile legii bugetului de stat.

Pentru a preveni apariția unui blocaj financiar după finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și pentru a îndeplini țintele Deceniului Digital 2030, Executivul va crea un mecanism multianual dedicat finanțării proiectelor strategice.

Guvernul garantează continuitatea finanțărilor prin viitorul cadru financiar european

Noul Executiv își propune să elaboreze un portofoliu național robust de proiecte digitale destinat Cadrului Financiar Multianual 2028-2034.

Digitalizarea va fi susținută ca o prioritate transversală în viitorul Plan Național și Regional de Parteneriat, punându-se totodată accent pe accesarea competitivă a resurselor disponibile prin Fondul European pentru Competitivitate.

Astfel, infrastructura tehnologică a statului va beneficia de surse predictibile de finanțare, garantându-se finalizarea reformelor structurale demarate în perioada actuală de programare și asigurând tranziția către o economie publică complet digitalizată.

Serviciile publice sunt redefinite în funcție de evenimentele de viață ale cetățenilor și firmelor

O altă schimbare majoră adusă de noul program de guvernare este reproiectarea completă a serviciilor publice în funcție de evenimentele esențiale din viața utilizatorilor. Toate aceste servicii vor fi integrate și furnizate prin intermediul portalului unic al statului (Single Digital Gateway).

Pentru cetățeni, traseul digital va acoperi toate etapele de la naștere până la pensionare, în timp ce pentru mediul de afaceri, fluxul va urmări pașii de la înființarea firmei până la eventuala ei dizolvare.

Apropierea de standardele digitale europene va include corelarea Planului Național de Acțiune pentru Deceniul Digital cu strategiile sectoriale existente, întregul proces fiind monitorizat îndeaproape de ADR.

Toate procedurile administrative vor deveni exclusiv digitale, permițând urmărirea în timp real a statusului fiecărei cereri, transmiterea de notificări automate și oferirea de asistență prin intermediul unui modul bazat pe inteligență artificială.

Primăriile din România primesc sprijin financiar direct pentru digitalizarea arhivelor

Având în vedere că administrația locală furnizează aproximativ 80% din serviciile publice adresate populației, Guvernul va adopta o foaie de parcurs cu termene clare de conformare și va pune la dispoziția primăriilor o platformă informatică standardizată, găzduită central și oferită în mod gratuit.

Alinierea unităților administrativ-teritoriale la această platformă se va face etapizat, stabilindu-se un obiectiv intermediar de cel puțin 1.000 de primării integrate într-o primă fază.

Paralel cu această măsură, programul național numit „Primării fără hârtii” va impune ca întreaga comunicare dintre administrația centrală și autoritățile locale să se desfășoare exclusiv prin mijloace electronice. Pentru a sprijini unitățile administrativ-teritoriale să renunțe la documentele fizice, statul va acorda vouchere de până la 50.000 de euro fiecărui UAT pentru arhivarea digitală a actelor, acordând prioritate primăriilor care oferă deja servicii electronice cetățenilor.

Spațiul Privat Virtual se transformă într-o aplicație modernă și accesibilă de pe telefon

Spațiul Privat Virtual (SPV), principalul canal de comunicare fiscală dintre ANAF și contribuabili, va fi complet modernizat pentru a deveni o platformă simplă, intuitivă și adaptată utilizării de pe dispozitivele mobile.

Noua versiune a SPV va oferi o imagine consolidată a situației fiscale a fiecărui utilizator, formulare precompletate, un sistem de notificări proactive și opțiuni de plată direct integrate.

În plus, concepția din spatele serviciilor publice se va schimba radical, acestea urmând să devină proactive. Drepturile sociale sau administrative vor fi acordate cetățenilor din oficiu, de îndată ce condițiile stabilite de lege sunt îndeplinite, fără să mai fie necesară depunerea vreunei cereri din partea beneficiarului.

Executivul accelerează eliberarea cărților electronice de identitate pentru populație

Noul Guvern și-a propus să accelereze semnificativ emiterea cărților electronice de identitate pentru a atinge obiectivul ferm asumat prin PNRR. Pentru a încuraja adopția la scară largă, costul buletinului electronic va fi egalizat cu cel al cărții de identitate simple.

Totodată, Executivul sprijină proiectul de lege L32/2026, prin care utilizarea identității digitale ROeID devine o cerință obligatorie pentru toți funcționarii publici.

Statisticile arată că, în cursul anului 2025, doar 10,09% dintre cetățenii români utilizau o formă de identitate electronică. Pentru a remedia această rămânere în urmă, programul de guvernare fixează o țintă ambițioasă: atingerea unui număr de 5 milioane de utilizatori activi ai identității digitale până în anul 2028.

Identitatea digitală ROeID va fi extinsă și deschisă către sectorul privat din 2028

Proiectul ROeID va include funcționalități de autentificare asistată pentru persoanele cu dizabilități, permițând sprijinirea acestora de către o persoană de încredere sau de către reprezentantul legal. Specificațiile tehnice pentru această opțiune vor fi finalizate în trimestrul II din 2027, urmând ca sistemul să devină complet operațional în al doilea trimestru din 2028.

Sistemul național ROeID va fi deschis, pe bază de taxă, și operatorilor din sectorul privat, cum ar fi băncile, notarii, societățile de asigurare, companiile de telecomunicații și furnizorii de utilități, pentru a le permite identificarea de la distanță a clienților. Transmiterea datelor cu caracter personal se va realiza exclusiv pe baza consimțământului expres al cetățeanului.

Cadrul legal și tarifele aferente vor fi reglementate prin Hotărâre de Guvern în trimestrul III din 2027, iar accesul general va fi lansat în trimestrul II din 2028. Pentru populație, utilizarea platformei va rămâne complet gratuită, iar veniturile colectate de ADR din colaborarea cu mediul privat vor fi reinvestite integral în dezvoltarea sistemului.

Românii vor putea folosi portofelul digital RO Wallet pentru servicii publice și private

În primele 100 de zile de mandat, Guvernul va actualiza cadrul legislativ privind serviciile de încredere, asigurând alinierea completă la normele europene eIDAS 2. Principalul instrument digital oferit cetățenilor va fi portofelul național de identitate digitală, numit RO Wallet, dezvoltat pe baza cărții electronice de identitate, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2024/1183.

RO Wallet este conceput ca un produs software în evoluție continuă, ce va oferi interoperabilitate la nivel european, simplitate în utilizare, posibilitatea de stocare a documentelor și atributelor digitale, semnătură electronică și control deplin al utilizatorului asupra propriilor date.

Portofelul va putea fi folosit atât în relația cu instituțiile publice, cât și cu entitățile private. O foaie de parcurs adoptată de Executiv va stabili calendarul exact de emitere a atributelor digitale și de integrare a metodei de autentificare în platformele centrale și locale.

Funcționarii publici vor urma cursuri obligatorii de alfabetizare în inteligența artificială

Pentru a susține transformarea tehnologică a statului, Guvernul va introduce un nivel minim de competențe digitale certificate pentru toți funcționarii publici, aceste abilități urmând să fie luate în considerare în evaluarea și evoluția carierei acestora.

Prin intermediul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP) și al Institutului Național de Administrație (INA), personalul din administrație va parcurge programe specifice de alfabetizare în domeniul inteligenței artificiale.

În ceea ce privește persoanele în vârstă sau cetățenii cu abilități digitale reduse, autoritățile vor crea o rețea națională de mentori digitali. Aceasta va fi constituită în parteneriat cu rețeaua națională de biblioteci, Compania Națională Poșta Română și organizațiile neguvernamentale, oferind sprijin concret la firul ierbii pentru obținerea și utilizarea cărții de identitate electronice și a instrumentelor digitale.

Statul lansează programul Rezident Tehnologic pentru atragerea experților din sectorul privat

Noul program de guvernare acordă o atenție deosebită recrutării de personal tehnic de înaltă performanță pentru aparatul bugetar. Selectarea specialiștilor IT se va face exclusiv pe baza analizei portofoliului de proiecte și a unor interviuri tehnice riguroase.

Totodată, Guvernul va lansa programul național de fellowship intitulați „Rezident Tehnologic al Guvernului”.

Această inițiativă va permite experților din domeniul privat să lucreze în cadrul structurilor guvernamentale pe o perioadă determinată, cuprinsă între 12 și 24 de luni, pentru a accelera proiectele de digitalizare a statului.

Un fond național special va susține presă locală independentă și educația media

Documentul depus la Parlament prevede crearea unui Fond Național pentru Reziliență, menit să finanțeze proiecte de educație media, educație civică, competențe digitale, gândire critică și sprijinirea organizațiilor de fact-checking.

Prin intermediul acestui fond, va fi susținută și presa locală independentă, derulându-se proiecte direct în comunitățile vulnerabile prin intermediul ONG-urilor cu experiență.

Procesul educațional va suferi modificări, educația media și digitală urmând să fie introdusă transversal în materiile școlare deja existente, pentru a dezvolta gândirea critică a elevilor încă de la vârste fragede.

Programele dedicate elevilor și cadrelor didactice vor pune accent pe identificarea dezinformării și a conținutului manipulator, promovând totodată valori constituționale, europene și transatlantice.

Legea guvernanței digitale va interzice statului să mai ceară acte pe care le deține deja

Guvernul condus de Luca Niculescu va adopta Legea guvernanței digitale integrate, un act normativ ce consacră principiul „o singură dată”.

Conform acestui principiu, nicio instituție publică nu va mai avea dreptul să le solicite cetățenilor sau companiilor informații, certificate sau documente care există deja în bazele de date ale altor entități ale statului. Legea va impune cerințe stricte de interoperabilitate pe baza standardelor deschise europene și interfețe unificate pentru toate serviciile publice.

În vederea punerii în aplicare a acestei legi, autoritățile vor adopta nomenclatoarele registrelor de bază și vor operaționaliza Platforma Națională de Interoperabilitate, creată prin Legea nr. 242/2022.

Totodată, vor fi stabilite norme tehnice comune pentru arhitecturile de date și o bibliotecă publică de componente software reutilizabile. Proiectele informatice publice care nu vor respecta aceste standarde vor fi private de finanțare din bugetul de stat sau din fonduri europene.

Aplicațiile de inteligență artificială folosite de instituții vor fi trecute într-un registru public

Documentul guvernamental stipulează că Registrul aplicațiilor informatice din administrație va deveni accesibil publicului larg și va include în mod obligatoriu toate soluțiile de inteligență artificială utilizate de instituțiile statului.

În plus, Executivul va transpune Regulamentul european privind guvernanța datelor și va întări rolul ADR în intermedierea datelor și aplicarea principiilor de altruism al datelor.

Administrația publică va trece la decizii bazate strict pe date actualizate și fundamentate analitic, respectând cu strictețe normele de protecție a datelor cu caracter personal.

Statul va adopta principiul „deschis în mod implicit”, extinzând substanțial numărul de seturi de date publice disponibile pe portalul național data.gov.ro.

Toate sistemele informatice noi ale statului vor fi găzduite în Cloud-ul Guvernamental

Procesul de migrare a infrastructurii IT publice în Cloud-ul Privat Guvernamental va începe în primele 100 de zile de mandat. Orice sistem informatic nou sau orice modernizare majoră a aplicațiilor existente în administrația centrală va trebui găzduită implicit în Cloud-ul Guvernamental, excepțiile fiind permise doar pe baza unor justificări tehnice temeinic avizate.

Sistemele deja existente vor fi mutate etapizat, în funcție de nivelul lor de criticitate și de ciclul de viață al echipamentelor.

Calendarul de migrare va fi accelerat pe baza unui plan trimestrial monitorizat la nivelul Executivului, având ca punct de plecare situația din martie 2026, când erau migrate 9 din cele 41 de aplicații prioritare. Pentru eficientizarea consumului, Guvernul va desfășura audituri periodice privind resursele utilizate de fiecare instituție.

Statul va evalua securitatea infrastructurilor IT în colaborare cu DNSC

Pentru asigurarea securității cibernetice a infrastructurilor migrate în cloud, autoritățile vor realiza evaluări riguroase și planuri de remediere a vulnerabilităților în strânsă colaborare cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).

În paralel, platforma tehnologică va fi retehnologizată periodic, fără a întrerupe furnizarea serviciilor către populație.

Implementarea Regulamentului european privind inteligența artificială (AI Act) se va face printr-un set unitar de reguli pentru achiziția, testarea și utilizarea algoritmilor în sectorul public, garantându-se protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Guvernul va crea un corp specializat de ingineri în inteligență artificială

Cadrul normativ va clarifica responsabilitățile autorităților naționale de supraveghere, precum ANCOM, BNR, ASF și ANSPDCP, prin integrarea modificărilor aduse de pachetul european Digital Omnibus.

Statul va crea un mediu de testare reglementat (sandbox) dedicat serviciilor bazate pe identitate digitală, schimb securizat de date și inteligență artificială, lansând totodată programe pilot, hub-uri de inovare și hackathoane publice.

La nivelul ADR va fi dezvoltată o infrastructură puternică de calcul pentru rularea modelelor de inteligență artificială necesare administrației și va fi înființat Corpul inginerilor AI din administrația publică. Totodată, statul va achiziționa centralizat instrumente de inteligență artificială generativă pentru funcționari, însoțite de un ghid de utilizare și reguli stricte privind confidențialitatea și informațiile clasificate.

Sectoarele strategice vor fi obligate să își creeze echipe de răspuns la incidente cibernetice

România va aplica integral, până în decembrie 2027, Regulamentul european privind reziliența cibernetică și Directiva NIS2, consolidând protecția infrastructurilor critice. Executivul va actualiza Ghidul de securitate cibernetică, va introduce un barometru instituțional de evaluare și va promova programe de igienă cibernetică în tot aparatul bugetar, extinzând totodată acțiunile de diplomație cibernetică la nivel internațional.

În sectorul energetic se va operaționaliza CRISCE, centrul dedicat de răspuns la incidente cibernetice, iar toate companiile naționale din domeniu vor fi obligate să își constituie echipe proprii de monitorizare și reacție rapidă de tip SOC și CSIRT.

Procedurile de accesare a fondurilor europene vor fi complet automatizate în 100 de zile

În primele 100 de zile de guvernare, Executivul va adopta un pachet cuprinzător de măsuri pentru simplificarea accesului la fondurile europene. Măsurile includ digitalizarea completă a procedurilor, eliminarea documentelor redundante și automatizarea verificărilor administrative.

Totul se va baza pe standardizarea contractelor, a cererilor de plată și a documentelor justificative, aplicând strict regula conform căreia statul nu solicită acte pe care le deține deja.

Automatizarea gestionării fondurilor europene va acoperi întregul ciclu al unui proiect, de la definirea criteriilor de eligibilitate și evaluarea cererilor, până la contractare, modificare și verificare financiară. Pentru a reuși acest lucru, Guvernul va accelera interconectarea sistemelor informatice gestionate de MIPE, ANAF, ONRC, SEAP, Revisal și Agenția Națională de Cadastru.

Beneficiarii de fonduri europene vor avea acces la o bibliotecă digitală cu modele de proiecte

Conectarea bazelor de date naționale va permite realizarea de verificări automate în fundal, reducând considerabil timpul de procesare și numărul de acte cerute beneficiarilor. Totodată, Executivul va extinde utilizarea opțiunilor de costuri simplificate și va testa mecanisme de finanțare nelegate de costurile reale, apelând la instrumente financiare complexe pentru atragerea de capital privat.

Programele de finanțare europeană vor fi strâns corelate cu cerințele pieței prin consultări periodice cu patronatele, băncile și camerele de comerț. În plus, fondurile europene vor putea fi folosite pentru elaborarea studiilor de fezabilitate și a documentațiilor tehnice pentru proiecte viitoare.

Administrația va pune la dispoziția publicului o bibliotecă digitală de proiecte de succes, ce va conține modele de implementare, indicatori și costuri de referință pentru a facilita multiplicarea investițiilor reușite în alte comunități.

Pachetul de debirocratizare reduce termenele de autorizare pentru firme cu 30%

Sfera mediului de afaceri va beneficia de o reducere de cel puțin 25% a sarcinilor administrative și de o scurtare cu minimum 30% a termenelor de autorizare, măsurate prin metoda costului standard.

Aceste simplificări vor fi introduse printr-un pachet legislativ dedicat ce include modernizarea Legii societăților nr. 31/1991, înlocuirea autorizațiilor cu o simplă notificare pentru activitățile cu risc scăzut, introducerea aprobării tacite și eliminarea avizelor succesive.

Măsurile prevăd aplicarea fermă a Legii prevenirii, eliminarea cerințelor naționale care depășesc standardele minime europene în achiziții publice și operaționalizarea contului unic al firmei.

O altă schimbare majoră este eliminarea codurilor CAEN din actele constitutive și certificatul de înregistrare al companiilor, acestea urmând să fie declarate doar la Registrul Comerțului, unde vor fi menținute exclusiv în scop statistic și de analiză economică.