Sondaj INSCOP: Aproape 80% dintre români susțin restricționarea unor platforme online. Cine se opune acestei măsuri
SURSA FOTO: Dreamstime
Aproape 8 din 10 români susțin posibilitatea ca autoritățile să restricționeze temporar accesul la anumite platforme online în cazul unor amenințări grave la adresa securității naționale. Potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, 79,9% dintre participanți sunt de acord cu o asemenea măsură, în timp ce 15,7% se opun.
Sondaj INSCOP: Aproape 80% dintre români susțin restricționarea unor platforme online
Susținerea este mai ridicată în rândul alegătorilor PSD, PNL și USR, al locuitorilor din orașele mari și al angajaților din sectorul public. În schimb, votanții AUR, bărbații, locuitorii din București și din orașele mici, precum și angajații din sectorul privat manifestă o opoziție mai mare decât media eșantionului.
Cercetarea arată că majoritatea respondenților ar accepta intervenția autorităților în mediul digital dacă ar exista riscuri majore pentru securitatea națională.
Câți români susțin blocarea temporară a platformelor online
Potrivit datelor INSCOP Research, 64% dintre participanții la sondaj sunt total de acord cu posibilitatea ca autoritățile să restricționeze temporar accesul la anumite platforme online în cazul unor amenințări grave la adresa securității naționale.
Alți 15,9% se declară mai degrabă de acord cu această măsură. Prin urmare, procentul total al celor care susțin introducerea unor asemenea restricții ajunge la 79,9%.
La polul opus, 5,8% dintre respondenți sunt mai degrabă în dezacord, în timp ce 9,9% se declară total împotriva unei asemenea intervenții. În total, 15,7% dintre participanții la cercetare resping posibilitatea restricționării temporare a accesului la anumite platforme online.
Totodată, 4,4% dintre respondenți nu au oferit un răspuns la această întrebare.
Rezultatele indică o susținere majoritară pentru posibilitatea introducerii unor măsuri excepționale în mediul digital, însă opiniile diferă în funcție de preferințele politice, mediul de rezidență și sectorul de activitate.
Ce alegători susțin mai mult restricționarea platformelor online
Analiza răspunsurilor în funcție de profilul participanților arată diferențe între diverse categorii sociale și politice. Susținerea pentru restricționarea temporară a accesului la anumite platforme online este semnificativ mai ridicată decât media generală în rândul votanților PSD, PNL și USR. Aceeași tendință se observă în cazul locuitorilor din orașele mari și al angajaților din sectorul public.
În schimb, opoziția față de o asemenea măsură este mai pronunțată decât media eșantionului în rândul alegătorilor AUR. Bărbații, locuitorii din București și din orașele mici, precum și angajații din sectorul privat se numără, de asemenea, printre categoriile în care dezacordul este mai ridicat.
Cu toate acestea, potrivit directorului INSCOP Research, Remus Ștefureac, disponibilitatea de a accepta restricții în mediul digital în situații de risc major nu se limitează la anumite categorii de populație.
Acesta consideră că susținerea ridicată arată că românii sunt dispuși să accepte limitarea unor libertăți digitale atunci când consideră că siguranța colectivă este în pericol. În acest context, securitatea devine un argument important pentru acceptarea intervenției statului, inclusiv într-un spațiu asociat libertății de exprimare și de informare.
„Susținerea foarte ridicată pentru restricționarea temporară a platformelor online în cazul unor amenințări grave la adresa securității naționale arată că românii sunt dispuși să accepte limitarea unor libertăți digitale atunci când consideră că siguranța colectivă este în pericol. Securitatea devine astfel un argument puternic pentru acceptarea intervenției statului, inclusiv într-un spațiu asociat libertății de exprimare și de informare”, a spus Remus Ștefureac.

INSCOP: Rezultatele nu indică susținerea cenzurii
Remus Ștefureac atrage atenția că rezultatele cercetării trebuie interpretate în contextul exact al întrebării adresate participanților.
Mai precis, sondajul a evaluat susținerea pentru restricții temporare aplicate anumitor platforme online exclusiv în cazul unor amenințări grave la adresa securității naționale. Întrebarea nu a vizat acceptarea cenzurii și nici restricționarea generală a accesului liber la platformele online.
Directorul INSCOP Research subliniază că sprijinul pentru asemenea măsuri traversează toate generațiile, nivelurile de educație și orientările politice. Acest lucru sugerează existența unui consens social larg în privința necesității unor intervenții excepționale atunci când există riscuri majore.
Prin urmare, procentul ridicat de respondenți favorabili nu trebuie interpretat ca o susținere generală pentru limitarea accesului la internet sau pentru controlul conținutului disponibil pe platformele digitale, ci ca o acceptare a unor restricții temporare în circumstanțe deosebit de grave, susține acesta.
„Este important de precizat că întrebarea se referă strict și explicit la restricții temporare în cazul unor amenințări grave la adresa securității naționale, nu la acceptarea cenzurii sau la restricționarea generală a accesului liber la platformele online. Sprijinul pentru asemenea restricții traversează toate generațiile, nivelurile de educație și orientările politice, ceea ce sugerează existența unui consens social larg asupra necesității unor măsuri excepționale în situații de risc major”, a mai spus acesta.
Cum a fost realizat sondajul INSCOP
Cercetarea a fost realizată de INSCOP Research la solicitarea platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.
Sondajul s-a desfășurat în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, iar datele au fost colectate printr-o metodă mixtă secvențială, CATI – CAWI.
Eșantionul a cuprins 1.197 de persoane, dintre care 1.081 de respondenți CATI și 116 respondenți CATI to CAWI.
Acesta este reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de cel puțin 18 ani, în funcție de principalele categorii sociodemografice, respectiv sexul, vârsta și ocupația.
Marja maximă de eroare a sondajului este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%.
Rezultatele arată că aproape 80% dintre românii intervievați acceptă posibilitatea restricționării temporare a unor platforme online atunci când securitatea națională este grav amenințată, în timp ce aproximativ unul din șase respondenți se opune unei asemenea măsuri.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.