Tinerii români vor să plece din țară pentru salarii și oportunități mai bune. Două treimi se tem că inteligența artificială le amenință locurile de muncă

Tinerii români vor să plece din țară pentru salarii și oportunități mai bune. Două treimi se tem că inteligența artificială le amenință locurile de muncă

SURSA FOTO: Dreamstime -Generatia Z, tineri

Publicat de Leonard Bădilă la 18 noiembrie 2026, 17:20

Majoritatea tinerilor români cu vârste între 18 și 35 de ani ar lua în considerare relocarea în străinătate pentru oportunități profesionale și venituri mai bune, în timp ce două treimi cred că inteligența artificială a redus numărul locurilor de muncă disponibile pentru începători. În același timp, presiunile financiare îi determină pe mulți să amâne întemeierea unei familii, iar o mare parte dintre tineri nu dispun de economii suficiente pentru a face față unor cheltuieli neprevăzute.

Tot mai mulți tineri români iau în calcul plecarea din țară

Acestea sunt câteva dintre concluziile raportului Young Money Matters 2026, cel de-al treilea sondaj anual realizat de Cook Communications în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani din România, Polonia și Cehia. Studiul analizează veniturile, locurile de muncă, cheltuielile, economiile, investițiile, educația financiară și obiectivele acestei categorii de populație.

Cercetarea din România a fost realizată pe un eșantion reprezentativ la nivel național, format din 1.000 de respondenți. Rapoartele separate pentru fiecare țară, precum și raportul comparativ pentru România, Polonia și Cehia, sunt disponibile în limbile engleză, română, cehă și poloneză și pot fi descărcate gratuit de pe site-ul Cook Communications.

Potrivit concluziilor prezentate de companie, tinerii români formează o generație pragmatică, afectată de creșterea costului vieții și de incertitudinile de pe piața muncii. În același timp, aproape jumătate dintre tinerii angajați lucrează suplimentar sau desfășoară activități secundare pentru a-și crește veniturile, iar majoritatea continuă să creadă că își pot îndeplini obiectivele financiare.

Joe Cook, Managing Director al Cook Communications, a explicat că inteligența artificială reprezintă o preocupare tot mai mare pentru tinerii care intră pe piața muncii, în timp ce perspectivele profesionale limitate și scumpirea vieții îi determină pe mulți să ia în calcul plecarea în străinătate sau amânarea planurilor familiale. Acesta a evidențiat și motivația generației tinere, aproape jumătate dintre respondenți lucrând ore suplimentare sau dezvoltând afaceri secundare.

„Datele din acest an arată o generație pragmatică, care se confruntă cu presiuni majore. Inteligența artificială este o îngrijorare în creștere pentru tinerii care intră pe piața muncii, în timp ce perspectivele limitate și creșterea costului vieții îi determină pe mulți să se mute în străinătate sau să amâne întemeierea unei familii. În același timp, tinerii sunt remarcabil de motivați – aproape jumătate dintre ei lucrează ore suplimentare sau își lansează afaceri secundare – și majoritatea sunt optimiști că își vor atinge obiectivele financiare”, a declarat Joe Cook, Managing Director al Cook Communications.

Tinerii români vor să plece din țară pentru locuri de muncă mai bune

Una dintre principalele concluzii ale raportului Young Money Matters 2026 privește disponibilitatea tinerilor români de a se muta pentru oportunități profesionale și financiare mai bune.

Potrivit sondajului, 72% dintre respondenți ar lua în considerare relocarea pentru a beneficia de perspective mai bune de carieră și venituri. Dintre aceștia, majoritatea ar prefera să plece din România, 60% optând pentru o altă țară din Uniunea Europeană.

În schimb, numai 34% dintre tinerii chestionați ar fi dispuși să se mute într-o altă localitate din România. Această preferință pentru relocarea în afara granițelor naționale reprezintă un semnal îngrijorător pentru viitorul economiei locale, în condițiile în care oportunitățile profesionale și financiare îi determină pe tineri să privească tot mai mult către alte state.

Există însă și obstacole care îi împiedică să facă acest pas. Principalul motiv invocat este reprezentat de obligațiile și legăturile familiale, menționate de 44% dintre respondenți.

Alte dificultăți sunt legate de costurile locuinței în noua destinație, indicate de 30% dintre participanții la sondaj, cheltuielile ridicate cu mutarea, menționate de 24%, și economiile insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor de trai până la găsirea unui loc de muncă, invocate tot de 24%.

Disponibilitatea de a pleca din țară diferă și în funcție de vârstă. Cei mai deschiși la relocare sunt tinerii cu vârste între 18 și 21 de ani, în proporție de 79%. Pe măsură ce înaintează în vârstă, disponibilitatea de a se muta scade, pe fondul consolidării legăturilor familiale.

Totuși, numai 19% dintre respondenți exclud complet posibilitatea relocării.

42% dintre tineri amână întemeierea unei familii din cauza problemelor financiare

Presiunile economice influențează și deciziile personale ale generației tinere. Potrivit cercetării, 42% dintre respondenți au fost nevoiți să amâne întemeierea unei familii din cauza situației financiare.

Dintre aceștia, 24% au declarat că dificultățile financiare le-au întârziat planurile cu până la cinci ani. Pentru alți 14%, amânarea este mai mare de cinci ani, în timp ce 4% au decis să nu aibă deloc copii.

Aceste rezultate evidențiază impactul presiunilor economice asupra planurilor familiale și pot contribui la agravarea declinului demografic cu care se confruntă România.

Costurile vieții, veniturile disponibile și lipsa unor rezerve financiare suficiente devin astfel factori care influențează nu doar alegerile profesionale ale tinerilor, ci și deciziile privind viitorul personal.

Două treimi dintre tineri cred că inteligența artificială reduce locurile de muncă pentru începători

Inteligența artificială reprezintă o altă sursă majoră de îngrijorare pentru tinerii români, în special pentru cei aflați la începutul carierei profesionale.

Conform raportului Young Money Matters 2026, 66% dintre participanții la sondaj consideră că inteligența artificială a redus numărul locurilor de muncă pentru începători în ultimele 12 luni.

Temerile nu se limitează însă la persoanele care încearcă să intre pe piața muncii. Peste jumătate dintre tinerii adulți angajați percep deja o amenințare directă sau pe termen mediu asupra propriilor locuri de muncă.

Mai exact, 22% dintre tinerii angajați consideră că poziția pe care o ocupă în prezent este amenințată de dezvoltarea inteligenței artificiale. Alți 33% se așteaptă ca locul lor de muncă să fie amenințat în următorii doi sau mai mulți ani.

La polul opus, numai 9% dintre respondenți cred că inteligența artificială va avea un impact pozitiv asupra viitorului lor profesional și asupra veniturilor. În schimb, 37% nu se simt deloc amenințați de dezvoltarea acestei tehnologii.

Datele indică astfel o preocupare semnificativă în rândul generației tinere, atât în privința accesului la primele locuri de muncă, cât și a siguranței profesionale pe termen lung.

Cât câștigă tinerii români și câți reușesc să economisească

Dincolo de temerile legate de inteligența artificială și de planurile de relocare, raportul prezintă o situație financiară caracterizată prin venituri limitate, economii reduse și prudență în privința împrumuturilor.

Potrivit sondajului, numai 19% dintre tinerii români câștigă peste salariul mediu național. În schimb, 38% au venituri sub acest prag.

Creșterea costului vieții se reflectă și în bugetele personale. Astfel, 42% dintre respondenți au raportat o scădere a venitului disponibil în ultimul an.

Pentru a-și îmbunătăți situația financiară, mulți tineri recurg la activități suplimentare. Aproape jumătate dintre adulții tineri angajați, respectiv 45%, desfășoară muncă suplimentară pentru a-și crește veniturile.

Dintre aceștia, 54% consideră activitatea secundară drept o mică afacere antreprenorială. Prin urmare, o parte importantă a generației tinere încearcă să își diversifice sursele de venit și să își construiască propriile activități economice.

Sprijinul financiar din partea familiei reprezintă o altă modalitate prin care tinerii reușesc să facă față cheltuielilor

Sprijinul financiar din partea familiei reprezintă o altă modalitate prin care tinerii reușesc să facă față cheltuielilor. Jumătate dintre respondenți, respectiv 50%, continuă să primească ajutor financiar din partea familiilor.

Sondajul indică și o prudență tot mai mare față de contractarea de împrumuturi, pe fondul dobânzilor mai ridicate. Procentul tinerilor care utilizează carduri de credit a scăzut de la 39% în 2025 la 35% în 2026.

Aceeași tendință este observată și în cazul altor forme de finanțare:

  • Creditele de nevoi personale sunt utilizate de 12% dintre tineri, față de 15% în 2025;
  • Descoperirile de cont sau facilitățile de tip overdraft sunt folosite de 4%, comparativ cu 6% în anul precedent;
  • Leasingul auto este utilizat de 4% dintre respondenți, față de 5% în 2025.

O problemă importantă rămâne însă lipsa economiilor de urgență. Potrivit cercetării, 60% dintre tinerii români au economii care le-ar acoperi cheltuielile de trai pentru cel mult o lună.

Mai mult, 36% nu au absolut deloc economii de urgență. În același timp, un sfert dintre respondenți, respectiv 25%, declară că rămân fără bani la sfârșitul fiecărei luni.

Aceste date arată că o parte importantă a generației tinere este vulnerabilă în fața unor cheltuieli neprevăzute sau a unei eventuale pierderi a veniturilor.

Raportul evidențiază și un decalaj între femei și bărbați în ceea ce privește veniturile

Raportul Young Money Matters 2026 evidențiază și un decalaj între femei și bărbați în ceea ce privește veniturile, economisirea și investițiile.

Tinerele femei câștigă mai puțin, reușesc să economisească mai puțin și investesc într-o măsură semnificativ mai redusă decât bărbații de aceeași categorie de vârstă.

Concret, 43% dintre femei au venituri sub salariul mediu național, comparativ cu 34% dintre bărbați.

Diferențele sunt vizibile și în privința economiilor. Aproximativ 68% dintre femei au rezerve financiare care le acoperă cheltuielile pentru mai puțin de o lună, în timp ce procentul în cazul bărbaților este de 52%.

În ceea ce privește investițiile, numai 6% dintre femei urmăresc să investească banii care le rămân, în comparație cu 16% dintre bărbați.

Aceste rezultate indică diferențe importante între cele două categorii atât în privința capacității de economisire, cât și a posibilităților de acumulare a unor resurse financiare pe termen lung.

74% dintre tinerii români cred că își vor îndeplini obiectivele financiare

În ciuda dificultăților economice, a incertitudinilor de pe piața muncii și a rezervelor financiare limitate, generația tânără păstrează un nivel ridicat de optimism.

Potrivit sondajului, 74% dintre tinerii români consideră că aspirațiile lor financiare sunt realizabile.

Această încredere coexistă cu presiunile economice și cu nevoia de a găsi soluții suplimentare pentru creșterea veniturilor. Activitățile secundare, orele suplimentare și sprijinul financiar din partea familiei sunt câteva dintre modalitățile prin care tinerii încearcă să își atingă obiectivele.

Joe Cook, fondatorul Cook Communications, a precizat că proiectul Young Money Matters reprezintă o inițiativă independentă a companiei, fără legătură cu vreun client sau cu vreo instituție financiară.

„Young Money Matters este o extensie a activității noastre curente în comunicarea financiară. Este un demers independent de orice client sau instituție financiară și reprezintă propria noastră inițiativă. Adoptăm o abordare de curiozitate jurnalistică asupra modului în care persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani își folosesc banii și, în fiecare an, schimbăm câteva întrebări pentru a reflecta subiectele actuale”, a declarat Joe Cook, fondatorul Cook Communications.

Chestionarele sunt dezvoltate de mai multe echipe din București, Praga și Varșovia

Cercetarea face parte din activitatea companiei în domeniul comunicării financiare și urmărește să analizeze modul în care persoanele cu vârste între 18 și 35 de ani își gestionează banii. În fiecare an, o parte dintre întrebările chestionarului sunt schimbate pentru a reflecta subiectele de actualitate.

Chestionarele sunt dezvoltate de echipele companiei din București, Praga și Varșovia. Acestea sunt concepute pentru a colecta informații de bază și pentru a identifica tipare de comportament în rândul tinerilor.

Pe lângă datele obținute prin propriul sondaj, raportul Young Money Matters face referire și la statistici oficiale și la alte cercetări. Aceste informații suplimentare sunt utilizate pentru a oferi context, pentru a completa analiza și pentru a confirma sau verifica rezultatele propriului studiu.

Prin cea de-a treia ediție a proiectului, Cook Communications urmărește să stimuleze dezbaterea în sectorul serviciilor financiare, în mass-media, în rândul educatorilor și al autorităților de reglementare. Inițiativa se adresează, în primul rând, tinerilor din România, Cehia și Polonia, ale căror decizii financiare și perspective economice sunt analizate în cadrul cercetării.

Informații articol
Despre autor
Leonard Bădilă

Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.