Noua strategie a Washingtonului, dezvăluită de discursul lui Marco Rubio. Cătălin Predoiu: E cazul ca unii să se trezească și să aducă proiecte concrete din SUA

Noua strategie a Washingtonului, dezvăluită de discursul lui Marco Rubio. Cătălin Predoiu: E cazul ca unii să se trezească și să aducă proiecte concrete din SUA

SURSA FOTO: Facebook, Cătălin Predoiu

Publicat de Bogdan Ungureanu la 18 noiembrie 2026, 15:24

Cătălin Predoiu susține că România trebuie să recupereze timpul pierdut în dezvoltarea componentei economice a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. Fostul ministru al Internelor și al Justiției consideră că discursul secretarului de stat american Marco Rubio confirmă schimbarea politicii externe a Washingtonului. El critică lipsa proiectelor economice strategice și avertizează că relația bilaterală trebuie susținută prin investiții americane concrete.

Cătălin Predoiu consideră că discursul lui Marco Rubio confirmă schimbarea strategiei americane

Cătălin Predoiu a comentat discursul recent al secretarului de stat american Marco Rubio, pe care îl consideră unul cu implicații importante asupra politicii externe și interne a administrației de la Washington.

În opinia sa, mesajul transmis de oficialul american nu ar trebui să surprindă România sau celelalte state europene. Acesta reflectă adaptarea politicii externe americane la transformările geopolitice produse în ultimii 10-15 ani.

Printre factorii care au determinat această schimbare, Predoiu enumeră consolidarea Chinei ca principal competitor al Statelor Unite. El consideră că Beijingul reprezintă primul adversar din istorie capabil să pună probleme reale hegemoniei americane.

Fostul premier amintește și războiul din Ucraina, precum și diminuarea competitivității Europei în domeniile industrial, tehnologic și militar.

O altă problemă importantă este reprezentată de Iran și de posibilitatea ca această țară să devină o putere nucleară. Potrivit lui Predoiu, o asemenea evoluție ar putea avea consecințe majore asupra Orientului Mijlociu și asupra securității Israelului, partener strategic al Washingtonului.

Schimbările externe sunt însoțite de dificultăți interne pentru Statele Unite. Predoiu menționează necesitatea modernizării infrastructurii critice, refacerii capacităților industriale și menținerii poziției de lider în tehnologiile civile, militare și spațiale.

În același timp, administrația americană trebuie să gestioneze fracturile și tensiunile sociale interne. Toate aceste evoluții au contribuit, în opinia sa, la reconfigurarea fundamentelor politicii externe promovate de administrația Trump.

România ar fi trebuit să anticipeze schimbarea politicii externe americane

Cătălin Predoiu susține că modificarea abordării americane putea fi anticipată încă din perioada campaniei electorale a lui Donald Trump.

Discursurile candidatului republican, precum și politicile anunțate și aplicate de administrația SUA începând din 2025 ar fi oferit suficiente indicii despre noua direcție.

Fostul premier consideră că politicienii români ar fi trebuit să analizeze mai atent aceste semnale și să mențină contacte permanente cu reprezentanții establishmentului politic american.

El face referire atât la politicienii republicani, cât și la cei democrați, subliniind importanța dialogului bipartizan la Washington.

Potrivit acestuia, o asemenea abordare ar fi permis identificarea mai devreme a unei direcții concrete pentru protejarea intereselor României.

Mai exact, țara noastră ar fi trebuit să accelereze atragerea investițiilor americane, atât private, cât și publice. Predoiu consideră că dezvoltarea unor proiecte economice strategice pe teritoriul României putea consolida poziția țării în contextul schimbărilor geopolitice.

Fostul premier critică guvernul anterior pentru stagnarea proiectelor economice cu SUA

Cătălin Predoiu afirmă că guvernul anterior nu a acordat suficientă importanță componentei economice a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite.

În opinia sa, obiectivul atragerii investițiilor americane nu a reprezentat o prioritate reală, dincolo de declarațiile publice și de inițiativele individuale ale unor miniștri.

Ca argument, acesta indică stagnarea majorității proiectelor bilaterale, inclusiv a celor din domeniul nuclear și din industria de apărare.

Predoiu susține că autoritățile române nu au reușit să construiască un portofoliu coerent de proiecte strategice. De asemenea, acestea nu ar fi organizat discuții suficient de structurate cu administrația americană și cu investitorii instituționali din Statele Unite.

Fostul ministru consideră că această lipsă de acțiune a reprezentat o eroare strategică, cu implicații directe asupra securității naționale.

El face referire și la întâlnirea programată la Shenzhen, despre care afirmă că ar fi generat mai puține emoții dacă România ar fi atras investiții americane de ordinul zecilor de miliarde de dolari în ultimii doi ani.

În acest context, Predoiu compară evoluția României cu cea a Poloniei și Bulgariei, despre care spune că au făcut progrese în atragerea investițiilor în aceeași perioadă.

Acesta consideră că România dispune de un potențial comparabil cu cel al Poloniei, însă problema a fost valorificarea insuficientă a acestuia.

Investițiile americane ar putea deveni un scut economic pentru securitatea României

Cătălin Predoiu precizează că dezvoltarea relațiilor economice cu Statele Unite trebuie privită prin prisma intereselor naționale, nu a simpatiilor pentru administrația unui alt stat.

El consideră că România are nevoie de instrumente economice de protecție, pe lângă garanțiile militare existente.

În acest sens, Predoiu folosește conceptul de „scut economic”, construit prin investiții de ordinul zecilor de miliarde de dolari în economia reală.

Argumentul său este că infrastructura militară poate fi retrasă sau demontată într-un interval relativ scurt. În schimb, investițiile industriale și economice nu pot fi mutate la fel de ușor.

Companiile și investitorii care aduc capital important într-o țară au propriile interese economice în menținerea stabilității și securității acesteia.

Predoiu consideră că asemenea interese pot contribui inclusiv la menținerea angajamentelor militare americane.

Referindu-se la relația bilaterală, acesta susține că un parteneriat economic solid ar putea consolida și componenta de securitate, inclusiv prezența militară americană.

Administrația Prezidențială a încercat să consolideze relația cu Washingtonul

Cătălin Predoiu apreciază că Administrația Prezidențială a depus eforturi importante în 2025 și 2026 pentru securizarea relației României cu Statele Unite.

El consideră că aceste demersuri au fost realizate pe mai multe paliere, în contextul schimbării de paradigmă din politica americană.

Predoiu avansează două posibile explicații pentru implicarea Președinției. Aceasta ar fi putut observa deficiențele strategice ale guvernului anterior sau ar fi putut exista o împărțire a responsabilităților între instituțiile statului.

Totuși, el subliniază că eforturile Administrației Prezidențiale nu pot produce rezultatele dorite fără implicarea concretă a Guvernului.

În opinia sa, consolidarea relației cu Washingtonul trebuie susținută prin proiecte economice realizabile, nu doar prin demersuri diplomatice.

România trebuie să atragă investiții americane înaintea aniversării Parteneriatului Strategic

În concluziile sale, Cătălin Predoiu critică abordările politice și diplomatice care continuă să trateze relația cu Statele Unite prin formule considerate depășite de realitățile actuale.

Acesta respinge ideea că vechiul model de cooperare va continua automat, în condițiile în care Washingtonul ar fi așteptat până acum o împărțire mai echilibrată a responsabilităților.

Potrivit fostului ministrul liberal, administrația americană solicită aliaților europeni eforturi proprii în domeniul apărării, dezvoltării tehnologice și cooperării economice.

El consideră greșită și așteptarea ca situația să revină la normal după alegerile parlamentare de la jumătatea mandatului prezidențial american, cunoscute drept midterms.

Predoiu susține că Statele Unite nu urmăresc o Europă slabă, ci una puternică, capabilă militar și dispusă să participe activ la gestionarea provocărilor globale.

În viziunea sa, Europa trebuie să își asume mai multe responsabilități de securitate, beneficiind în continuare de umbrela nucleară americană.

Pentru România, prioritatea ar trebui să fie recuperarea întârzierilor în dezvoltarea componentei economice a Parteneriatului Strategic.

Predoiu amintește că anul viitor se vor împlini 30 de ani de la lansarea parteneriatului dintre România și Statele Unite. El consideră că aniversarea ar trebui marcată prin atragerea unor proiecte americane și investiții de zeci de miliarde de dolari.

Postarea integrală a lui Cătălin Predoiu

„Doctrina Rubio – o surpriză doar pentru nostalgici și „paseiști”

  1. Postez mai jos discursul recent al secretarului de stat Marco Rubio, în original și în traducere în limba română. Un discurs istoric prin implicațiile sale asupra politicii externe, dar și interne, a administrației americane.

Discursul original: https://statedept.substack.com/p/secretary-rubio-delivers-remarks

Traducerea în limba română: https://predoiupolitica.ro/destinul-unui-imperiu/

  1. Discursul secretarului de stat Rubio reconfirmă adaptarea politicii externe americane la realitățile geopolitice acumulate treptat în ultimii 10–15 ani.

Între acestea se numără profilarea Chinei ca un veritabil competitor, primul în istorie care pune probleme reale hegemoniei superputerii americane, războiul din Ucraina, rămânerea în urmă a Europei din punct de vedere industrial, tehnologic și, mai ales, militar, profilarea Iranului ca o posibilă putere nucleară, cu consecințe dramatice pentru geopolitica Orientului Mijlociu și securitatea Israelului, partener-cheie al SUA în regiune și nu numai.

La toate acestea se adaugă problemele interne ale Americii: nevoia de a moderniza infrastructura critică, de a reface capacitatea industrială și de a rămâne lider în domeniul tehnologiilor civile și militare, inclusiv spațiale, precum și fracturile și tensiunile sociale.

Toate aceste cauze interne și externe, plus multe altele (nu este loc să intrăm în detalii aici), au constituit premisele reconfigurării fundamentelor politicii externe americane promovate de administrația Trump.

  1. Discursul secretarului de stat Marco Rubio nu ar trebui să fie o surpriză în țara noastră și, în general, în Europa.

Discursurile de campanie ale candidatului de atunci, Donald Trump, precum și discursurile și politicile publice anunțate și puse în aplicare de administrația SUA începând cu 2025 au indicat cu limpezime schimbarea abordării americane în relațiile internaționale, în raport cu realitățile geopolitice acumulate în ultimii 10–15 ani.

  1. Dacă acești „indicatori” ar fi fost studiați, analizați și descifrați suficient de atent și la timp, iar analiza ar fi fost dublată de o „muncă de teren” desfășurată de politicieni (parlamentari, miniștri, prim-miniștri), prin contacte permanente cu establishmentul politic american bipartizan, la fața locului, la Washington, s-ar fi ajuns, încă de acum un an sau doi, la concluzia că cel mai bun mod de a securiza interesele noastre în fața „învolburărilor” geopolitice și de securitate era creșterea rapidă și substanțială a numărului de proiecte economice strategice în România, cu investitori privați și publici din SUA.
  2. Din păcate, guvernul trecut a ratat acest obiectiv, dacă și-a propus vreodată, în mod sincer și serios, să îl atingă, în acord cu interesul național, dincolo de inițiativele personale izolate ale unor miniștri și de declarațiile de bune intenții.

Realitatea arată că pilonul economic al Parteneriatului Strategic cu SUA nu a constituit o prioritate pentru guvernul trecut, dincolo de declarațiile de bune intenții.

Argumentul acestei afirmații este stagnarea majorității proiectelor, de la cele din domeniul nuclear până la cele din industria de apărare.

Guvernul trecut nu și-a pus problema construirii unui „pachet” clar definit și articulat de proiecte și nici nu a reușit să îl discute într-un cadru structurat cu administrația SUA sau cu investitori instituționali americani, deși subiectul a fost abordat ocazional.

  1. A fost o eroare strategică, cu consecințe directe asupra securității naționale.

Se discută astăzi cu emoție despre întâlnirea de mâine de la Shenzhen. Am fi avut mai puține emoții legate de această întâlnire dacă, în ultimii doi ani, am fi atras în România investiții de ordinul zecilor de miliarde de dolari, lucru fezabil.

Să ne uităm doar la cum s-au „mișcat” Polonia și Bulgaria în această direcție în ultimii doi ani, România având un potențial comparabil cu al Poloniei.

Potențial – capitol la care noi am stat mereu bine. La valorificarea acestui potențial am stat mereu slab.

  1. Ca să fie limpede și fără echivoc, vorbim aici despre interesele noastre și despre apărarea lor, nu despre simpatii subiective pentru administrația unui alt stat, fie el și SUA.

Vorbim despre nevoia noastră de a ne construi și „scuturi economice”, pe lângă „scutul” de la Deveselu.

Un scut militar se poate demonta și retrage în câteva luni. Un „scut economic”, construit din investiții în economia reală de ordinul zecilor de miliarde de dolari, nu poate fi mutat atât de simplu și de repede și, în consecință, va continua să fie apărat de cei care au adus respectivele miliarde în economie.

Cu alte cuvinte, „scutul economic” poate ține pe loc și „scutul militar”.

  1. Probabil pentru că a sesizat această deficiență strategică a guvernului trecut sau poate ca urmare a unei împărțiri a rolurilor, Administrația Prezidențială a făcut, în 2025 și 2026, eforturi substanțiale, pe multiple paliere, pentru securizarea relației cu SUA, în contextul schimbării de paradigmă în politica administrației americane.

Dar aceste eforturi nu își pot atinge obiectivele fără o susținere concretă, prin proiecte concrete, din partea guvernului.

Să vedem ce va aduce viitorul.

  1. În concluzie, discursul secretarului de stat Marco Rubio ar putea fi o surpriză doar pentru cei care s-au limitat, în mod periculos pentru interesele noastre românești și europene, să continue să recite mecanic „mantre” și formule pe care realitatea le-a depășit de doi ani.

A fost și rămâne eronată abordarea de tip „denial” față de schimbarea politicii americane, abordarea de tip „strategic wishful thinking”, potrivit căreia va continua să funcționeze vechea „rețetă”, în care americanii fac totul și plătesc totul, fără să ceară împărțirea sarcinilor, fără să ceară eforturi individuale de înarmare și dezvoltare tehnologică, fără să ceară proiecte concrete de cooperare economică și tehnologică.

La fel de eronat este și acel „wishful thinking” potrivit căruia, după „midterms”, lucrurile se vor întoarce la vechiul „business as usual”.

O asemenea abordare „paseistă”, promovată de unii operatori politici și diplomatici, bazată pe „incantarea” „parteneriatului” și a „shared values”, fără fapte concrete în plan economic, demonstra administrației americane nu doar bunele intenții, ci și capacitatea limitată de înțelegere strategică a interlocutorilor care o promovau: politicieni, miniștri (inclusiv de externe), premieri, diplomați, ambasadori, analiști etc.

Vorba unui lider european: e cazul să ne trezim sau, mai bine spus, e cazul ca unii să se trezească.

Dar nu pentru a constata, în mod greșit, că administrația SUA ar vrea o Europă slabă, ci, dimpotrivă, pentru a înțelege că administrația SUA așteaptă o Europă puternică și asertivă, capabilă militar, care să își asume viguros confruntările globale alături de SUA, beneficiind de umbrela nucleară americană.

  1. Cât despre noi, în modesta mea opinie, e simplu ce avem de făcut: să recuperăm timpul pierdut în dezvoltarea pilonului economic al Parteneriatului Strategic cu SUA.

Anul viitor se împlinesc 30 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic. Cea mai bună manieră de a-l aniversa este să „aducem” în România proiecte americane și investiții de zeci de miliarde de dolari.

Sunt de acord că obiectivul este pe cât de simplu de formulat, pe atât de complicat de realizat, cel puțin la viteza cu care ne-am mișcat până mai ieri.

Dar un guvern capabil, convins de această necesitate de securitate națională și sincer în abordarea sa, o poate face.

Altfel, „ploaia” de conferințe, seminarii, simpozioane și spectacole care va asezona anul aniversar al Parteneriatului Strategic cu SUA nu poate ține loc de bani și interese comune concrete”, a scris Cătălin Predoiu pe pagina sa de socializare, miercuri, 18 noiembrie.

Informații articol
Despre autor
Bogdan Ungureanu

După mai bine de zece ani petrecuţi în domeniul monitorizării mass-media, am făcut un pas mic în direcţia potrivită şi m-am alăturat echipei Capital. Un pariu câştigător, zic eu. Mi-au plăcut dintotdeauna cuvintele şi puterea pe care acestea le pot avea în glasul sau peniţa potrivită şi nu pot decât să mă bucur acum de un banal, dar rar întâlnit “Îmi place munca mea!” Când nu mă găsiţi scriind în spatele unei tastaturi, mă veţi întâlni, deseori, tot la un calculator. Sau, în momentele perfecte, la volan, sus pe un munte şi bineînţeles, ca un taur care se respectă, în bucătărie!

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.