O concediere, o plângere și o decizie care costă compania peste 500.000 de euro

O angajată din Spania, concediată disciplinar după ce și-a reclamat superiorul pentru hărțuire la locul de muncă, trebuie să fie reintegrată în funcție, iar compania la care lucra are de achitat sume estimate la peste 500.000 de euro. Curtea Superioară de Justiție a Insulelor Baleare a anulat concedierea, precizând că faptul că o acuzație de hărțuire nu poate fi demonstrată nu înseamnă automat că persoana care a formulat reclamația a mințit.

A fost concediată după o reclamație. Ce a descoperit instanța a schimbat totul pentru companie

Decizia a fost pronunțată după ce femeia a contestat hotărârea unei instanțe din Palma, care considerase inițial că măsura luată de angajator era justificată. Instanța superioară a stabilit că societatea nu a demonstrat că salariata a formulat în mod conștient acuzații false. Prin urmare, compania trebuie să o reangajeze, să îi plătească salariile restante și să achite despăgubiri pentru prejudiciul moral, potrivit publicației Noticias Trabajo.

Femeia lucra la companie din 2007 și ocupa o funcție de coordonare, care presupunea responsabilități importante și disponibilitate permanentă. În februarie 2023, în timp ce se afla în concediu medical din cauza anxietății, aceasta a sesizat departamentul de resurse umane, reclamând că era hărțuită de superiorul său.

Două luni mai târziu, angajata a fost concediată disciplinar. Conducerea companiei a considerat că reclamația formulată de aceasta era falsă și a decis încetarea raporturilor de muncă.

Instanța a făcut diferența între o acuzație nedovedită și una falsă

După ce prima instanță a considerat concedierea justificată, femeia a contestat decizia, iar dosarul a ajuns la Curtea Superioară de Justiție a Insulelor Baleare. Judecătorii au reanalizat circumstanțele cazului și au constatat că o parte dintre faptele semnalate de angajată erau reale, chiar dacă acestea nu erau suficiente pentru a demonstra existența hărțuirii la locul de muncă.

În motivarea hotărârii, magistrații au subliniat că „Lipsa dovezilor care să confirme un fapt reclamat nu înseamnă că acuzația este falsă”. Instanța a făcut astfel distincția între imposibilitatea de a demonstra o reclamație și formularea cu bună știință a unor acuzații neadevărate.

Potrivit judecătorilor, compania ar fi putut justifica sancțiunea disciplinară numai dacă ar fi dovedit că salariata a inventat în mod conștient faptele reclamate, cu intenția de a provoca prejudicii. În acest caz, angajatorul nu a reușit să demonstreze existența unei asemenea intenții.

Instanța a atras atenția și asupra efectelor pe care le-ar putea avea sancționarea angajaților ale căror reclamații de hărțuire nu pot fi dovedite. O astfel de abordare ar putea descuraja alte persoane să semnaleze eventuale abuzuri la locul de muncă, de teama unor consecințe disciplinare.

Protecția salariaților și obligațiile angajatorului

În motivarea deciziei, judecătorii au invocat și protecția salariaților împotriva represaliilor pentru exercitarea drepturilor lor. Analiza instanței a vizat atât circumstanțele în care a fost formulată reclamația, cât și justificarea măsurii disciplinare dispuse de companie.

Magistrații au evidențiat, de asemenea, obligația angajatorilor de a lua în considerare posibilitatea adaptării rezonabile a condițiilor de muncă atunci când cunosc existența unor probleme de sănătate mintală ale unui salariat. Potrivit instanței, această posibilitate trebuie analizată înainte de aplicarea unor sancțiuni disciplinare.

În cazul femeii din Spania, concediul medical pentru anxietate precedase reclamația adresată departamentului de resurse umane. Acest detaliu a făcut parte din contextul în care a fost analizată situația angajatei și legalitatea concedierii sale.

Curtea Superioară de Justiție a Insulelor Baleare a anulat măsura dispusă de companie, stabilind că aceasta nu a demonstrat că salariata a acționat cu intenția de a formula acuzații false. Decizia obligă angajatorul să respecte drepturile femeii și să îi achite sumele stabilite ca urmare a concedierii.

Salariile restante și despăgubirile depășesc 500.000 de euro

În urma hotărârii, concedierea a fost declarată nulă, iar compania trebuie să o reintegreze pe femeie în funcția ocupată anterior, în aceleași condiții de muncă. Obligația de reangajare este însoțită de plata tuturor salariilor restante acumulate de la momentul concedierii, din aprilie 2023.

Potrivit estimărilor prezentate de firma de avocatură care a reprezentat-o pe salariată, valoarea salariilor neplătite se ridică la aproximativ 425.000 de euro. Suma reflectă drepturile salariale acumulate de la încetarea raporturilor de muncă până la momentul luării în calcul a obligațiilor financiare stabilite în urma litigiului.

La acești bani se adaugă despăgubiri în valoare de 7.501 euro pentru prejudiciul moral suferit de angajată. Compania trebuie să achite și dobânzile aferente acestor sume, potrivit obligațiilor stabilite în urma deciziei instanței.

Pe lângă salariile restante și despăgubirile pentru prejudiciul moral, societatea are de plătit aproximativ 70.000 de euro reprezentând contribuții la asigurările sociale. Potrivit estimărilor prezentate de firma de avocatură, totalul obligațiilor financiare depășește astfel 500.000 de euro, la care se adaugă reintegrarea angajatei în funcția pe care o ocupa înainte de concediere.