Primăria nu îți răspunde la sesizări? Cum faci o reclamație oficială și obligi instituția să îți răspundă în termenul legal

Gropile din asfalt, mașinile abandonate, iluminatul public defect sau trotuarele blocate de lucrări sunt probleme pe care cetățenii le semnalează frecvent primăriilor. Multe reclamații rămân însă fără răspuns, mai ales atunci când sunt trimise prin canale care nu asigură înregistrarea oficială a solicitărilor. Există o procedură legală prin care oamenii pot cere autorităților să le analizeze sesizările și să le comunice un răspuns în termenul prevăzut de lege.

Reclamațiile trimise pe Facebook sau prin aplicații neoficiale pot rămâne fără răspuns

Numeroși cetățeni încearcă să rezolve problemele din cartier prin mesaje adresate primarilor pe rețelele sociale sau prin intermediul unor aplicații de sesizări. Deși aceste metode sunt accesibile și permit transmiterea rapidă a informațiilor, ele nu garantează întotdeauna că reclamația ajunge să fie înregistrată oficial de administrația locală.

O fotografie cu o groapă în asfalt, însoțită de un mesaj publicat pe pagina de Facebook a primarului, poate atrage atenția asupra problemei. Totuși, o asemenea postare nu echivalează automat cu o petiție depusă în condițiile prevăzute de lege.

Aceeași problemă poate apărea în cazul aplicațiilor neoficiale, dacă sesizările transmise prin acestea nu sunt preluate și înregistrate de instituția competentă.

Din acest motiv, cetățenii care doresc un răspuns oficial trebuie să folosească un canal de comunicare recunoscut de primărie.

Cum depui o sesizare oficială la primărie și de ce este important numărul de înregistrare

Pentru ca o reclamație să fie tratată ca petiție oficială, aceasta poate fi transmisă la adresa de e-mail a primăriei sau depusă fizic la registratura instituției. Sesizarea trebuie să descrie clar problema reclamată și să conțină suficiente informații pentru identificarea acesteia.

De exemplu, în cazul unui trotuar blocat de lucrări, este important să fie indicată adresa exactă, zona afectată și situația care împiedică circulația pietonilor. Fotografiile realizate la fața locului pot ajuta la documentarea problemei și la identificarea acesteia de către reprezentanții administrației locale.

Un element important este solicitarea unui număr oficial de înregistrare. Acesta permite identificarea petiției și urmărirea modului în care instituția o gestionează.

Cetățenii pot menționa expres că sesizarea este formulată în baza Ordonanței Guvernului nr. 27/2002, care reglementează activitatea de soluționare a petițiilor.

Este recomandat ca persoana care depune reclamația să păstreze o copie a mesajului transmis și dovada înregistrării acestuia.

Primăria are, de regulă, 30 de zile pentru a răspunde unei petiții

Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 stabilește cadrul legal în care autoritățile și instituțiile publice trebuie să primească, să înregistreze și să soluționeze petițiile. Potrivit acestei reglementări, autoritatea sesizată are, ca regulă generală, obligația să comunice un răspuns în termen de 30 de zile de la înregistrarea petiției.

Termenul este important deoarece oferă un reper concret pentru a verifica dacă instituția și-a îndeplinit obligațiile.

Totuși, obligația de a răspunde nu înseamnă automat că primăria trebuie să execute lucrările solicitate în cele 30 de zile. Instituția trebuie să analizeze reclamația și să comunice modul în care aceasta a fost soluționată sau măsurile avute în vedere, după caz.

De asemenea, termenul general de 30 de zile poate fi prelungit în condițiile prevăzute de lege, atunci când verificarea situației necesită cercetări mai amănunțite.

Prin urmare, înregistrarea oficială a petiției nu garantează repararea imediată a unei străzi sau ridicarea unei mașini abandonate, dar creează obligația legală de analizare și de comunicare a unui răspuns.

Legea 544/2001 și OG 27/2002 au roluri diferite. Când trebuie folosită fiecare

Cetățenii pot utiliza două reglementări importante atunci când se adresează administrației publice, însă acestea au scopuri diferite.

Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 se aplică petițiilor, adică cererilor, reclamațiilor, sesizărilor și propunerilor adresate instituțiilor publice. Aceasta este reglementarea relevantă atunci când o persoană reclamă o problemă concretă și solicită intervenția autorităților.

În schimb, Legea nr. 544/2001 reglementează liberul acces la informațiile de interes public. Ea poate fi folosită, de exemplu, atunci când un cetățean dorește să afle ce lucrări sunt programate pe o anumită stradă, ce informații deține primăria despre o problemă sau ce documente publice există în legătură cu aceasta.

Legea pornește de la principiul că accesul la informațiile de interes public reprezintă regula, iar limitarea acestuia constituie excepția, în condițiile legii.

Cele două proceduri nu trebuie confundate. O solicitare de informații publice nu este același lucru cu o petiție prin care se cere remedierea unei probleme.

Ce poți face dacă primăria nu răspunde la sesizare în termenul legal

Dacă termenul legal a expirat, iar primăria nu a transmis niciun răspuns, cetățeanul poate face demersuri suplimentare.

O posibilitate este sesizarea Instituției Prefectului, prin care poate fi adusă în atenție lipsa răspunsului din partea administrației locale. O altă cale este adresarea către instanța de contencios administrativ, în condițiile prevăzute de legislația aplicabilă.

Totuși, sesizarea prefecturii nu înseamnă automat că aceasta poate obliga primăria să execute lucrările reclamate. Competențele instituțiilor sunt diferite, iar eventualele demersuri în instanță depind de situația concretă.

Pentru a putea demonstra că a respectat procedura, cetățeanul trebuie să păstreze numărul de înregistrare, copia reclamației și eventualele răspunsuri primite. Aceste documente pot deveni importante dacă instituția nu răspunde sau dacă problema reclamată continuă să existe.