Nu orice ban încasat se impozitează. Ce venituri sunt scutite de taxe în România

Banii primiți de la părinți, sumele încasate din vânzarea unor obiecte personale sau despăgubirile acordate de societățile de asigurări pot fi scutite de impozit în România. Regimul fiscal diferă însă în funcție de proveniența banilor, de natura venitului și de condițiile prevăzute de legislație.

Banii pe care românii îi pot primi fără să plătească impozit. Ce prevede legea și care sunt excepțiile

Faptul că o sumă ajunge în contul bancar al unei persoane nu înseamnă automat că aceasta trebuie să plătească impozit către stat. Codul fiscal stabilește mai multe categorii de venituri neimpozabile, dar și situații în care scutirea este valabilă numai până la un anumit plafon sau dacă sunt îndeplinite cerințe specifice.

O altă distincție importantă privește impozitul pe venit și contribuțiile sociale. Cele două obligații fiscale au reguli diferite, astfel că un venit scutit de impozit poate fi supus, în anumite condiții, contribuției de asigurări sociale de sănătate.

Cum se calculează impozitul pe venit

Impozitul pe venit este suma datorată statului pentru anumite categorii de venituri obținute de persoanele fizice. Printre acestea se numără salariile, chiriile, veniturile din activități independente și pensiile care depășesc plafonul neimpozabil aplicabil. Pentru numeroase tipuri de venituri, cota de impozitare este de 10%. Procentul nu se aplică însă în toate cazurile la întreaga sumă încasată, deoarece legislația prevede baze de calcul diferite, deduceri și scutiri.

Calculul pornește de la stabilirea venitului impozabil, respectiv partea din venit asupra căreia se aplică impozitul după scăderea sumelor neimpozabile și a deducerilor permise de lege. Există și categorii pentru care sunt prevăzute cote sau reguli de calcul speciale.

Formula generală este următoarea: impozitul datorat se determină prin înmulțirea venitului impozabil cu rata de impozitare aplicabilă. Astfel, pentru o bază impozabilă de 2.000 de lei și o cotă de 10%, impozitul ajunge la 200 de lei.

În cazul salariilor, calculul nu se face direct asupra sumei nete primite de angajat

Din venitul brut se scad contribuțiile obligatorii și, după caz, deducerile fiscale aplicabile, iar impozitul se calculează asupra bazei rezultate. Angajatorul efectuează calculul și reține suma datorată înainte de plata salariului.Banii primiți de la părinți și darurile de nuntă

Sumele primite sub formă de donații sau daruri sunt, în principiu, neimpozabile. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a precizat că transferurile de bani între rude pot reprezenta donații, daruri manuale sau împrumuturi și nu generează, prin ele însele, obligația de plată a impozitului pe venit.

De exemplu, atunci când părinții transferă copilului 20.000 de lei pentru amenajarea locuinței, suma nu devine venit impozabil doar pentru că banii au fost trimiși printr-un transfer bancar. Importantă este natura reală a operațiunii, respectiv faptul că suma reprezintă un ajutor financiar autentic.

Același principiu se aplică darurilor primite la nuntă sau botez. Acestea sunt neimpozabile și nu trebuie declarate drept venituri impozabile doar pentru că au fost încasate de beneficiari. Pentru justificarea provenienței banilor, este util ca persoanele implicate să păstreze documentele relevante. Extrasele de cont, actele de donație sau contractele de împrumut pot ajuta la explicarea transferurilor, în funcție de situația concretă.

În cazul unei verificări fiscale, ANAF poate analiza atât natura transferului, cât și proveniența fondurilor persoanei care a oferit banii. Simpla menționare a cuvântului „cadou” nu este suficientă pentru ca o plată aferentă unei munci sau unui serviciu să fie considerată donație, informează defapt.ro.

Moștenirile sunt scutite, dar imobilele au reguli speciale

Banii și bunurile dobândite prin moștenire sunt, în principiu, venituri neimpozabile. În cazul locuințelor și terenurilor moștenite există însă prevederi fiscale distincte, care trebuie avute în vedere la dezbaterea succesiunii.

Regula generală prevede că transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor prin moștenire nu este impozitat dacă procedura succesorală este dezbătută și finalizată în cel mult doi ani de la data decesului. Dacă acest termen este depășit, poate fi datorat un impozit de 1% aplicat componentei imobiliare a masei succesorale.

Pentru anul 2026 a fost prevăzută și o derogare punctuală, aplicabilă anumitor succesiuni finalizate până la 30 septembrie, în situațiile în care termenul de doi ani se împlinea în intervalul 14 iulie-30 septembrie.

În cazul donațiilor imobiliare, scutirea de impozit se aplică transferurilor realizate între soți, precum și între rude și afini până la gradul al III-lea inclusiv. Scutirea fiscală nu înseamnă însă că procedura este lipsită de costuri. Onorariile notariale și celelalte cheltuieli asociate transferului proprietății pot rămâne datorate, în funcție de operațiunea efectuată.

Când poți vinde bunuri personale fără să plătești impozit

Banii obținuți din vânzarea bunurilor mobile din patrimoniul personal sunt, în principiu, neimpozabili. În această categorie pot intra obiecte precum telefoanele folosite, mobila din locuință, hainele personale sau autoturismul propriu.

De exemplu, o persoană care își vinde bicicleta cu 1.200 de lei nu datorează automat impozit pentru suma încasată, chiar dacă anunțul a fost publicat pe o platformă online.

Există însă excepții de la această regulă, inclusiv pentru titlurile de valoare și aurul de investiții. În plus, vânzarea locuințelor și a terenurilor este supusă unui regim fiscal separat, diferit de cel aplicabil bunurilor mobile din patrimoniul personal.

O altă situație apare atunci când o persoană cumpără produse cu intenția de a le revinde și desfășoară în mod repetat activități comerciale. Din punct de vedere fiscal, vânzarea propriului telefon este diferită de achiziționarea succesivă a mai multor telefoane pentru revânzare. Prin urmare, natura activității și scopul tranzacțiilor sunt elemente importante pentru stabilirea tratamentului fiscal aplicabil sumelor încasate.

Alocațiile, ajutoarele sociale și indemnizațiile neimpozabile

Codul fiscal include în categoria veniturilor neimpozabile ajutoarele și formele de sprijin cu destinație specială acordate potrivit legii. Printre acestea se numără alocațiile pentru copii și ajutoarele de deces.

De asemenea, sunt neimpozabile indemnizațiile pentru maternitate, risc maternal, creșterea copilului, îngrijirea copilului bolnav și îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice. Regula nu se aplică automat tuturor indemnizațiilor aferente concediilor medicale, deoarece tratamentul fiscal depinde de categoria din care face parte fiecare prestație.

O distincție importantă pentru anul 2026 privește indemnizația pentru creșterea copilului. Deși aceasta nu este supusă impozitului pe venit, asupra sa se aplică o contribuție de asigurări sociale de sănătate (CASS), potrivit regulilor fiscale în vigoare.

Pentru o indemnizație de 3.000 de lei, o contribuție de sănătate de 10% înseamnă o reținere de 300 de lei. După această reținere, suma rămasă este de 2.700 de lei.

Cei 300 de lei reprezintă contribuția de asigurări sociale de sănătate, nu impozit pe venit. Exemplul evidențiază diferența dintre scutirea de impozitare și obligația de plată a unei contribuții sociale.

Despăgubirile de la asigurători și bursele

Despăgubirile acordate pentru prejudicii materiale sau daune morale sunt neimpozabile. Aceeași regulă se aplică despăgubirilor obișnuite plătite de societățile de asigurări, inclusiv sumelor destinate reparării unui autoturism avariat într-un accident. În categoria sumelor neimpozabile intră și despăgubirile acordate pentru expropriere în interes public, potrivit prevederilor legale aplicabile.

Bursele acordate pentru școlarizare sau perfecționare într-un cadru instituționalizat beneficiază, de asemenea, de un regim fiscal neimpozabil. Legislația prevede reguli speciale și pentru anumite forme de sprijin destinate elevilor și studenților din învățământul profesional și dual.

Pentru stabilirea regimului fiscal contează însă natura reală a plății și condițiile în care aceasta este acordată. O sumă care reprezintă, în realitate, remunerația pentru o activitate profesională nu devine bursă doar prin schimbarea denumirii folosite la efectuarea plății.

Impozitul pe pensii în 2026: plafonul de 3.000 de lei

Pentru pensiile obișnuite din sistemul public, plafonul lunar neimpozabil este de 3.000 de lei. Pensia care nu depășește această valoare nu este supusă impozitului pe venit și nici contribuției CASS aferente pensiei.

Pentru sumele care depășesc plafonul, contribuția de sănătate de 10% se calculează asupra diferenței dintre pensia brută și pragul de 3.000 de lei. Ulterior, impozitul pe venit, calculat cu o cotă de 10%, se aplică după scăderea plafonului neimpozabil și a contribuției CASS datorate.

De exemplu, pentru o pensie brută de 4.000 de lei, diferența care depășește plafonul este de 1.000 de lei. Contribuția de sănătate aferentă acestei diferențe este de 100 de lei, iar baza rămasă pentru calculul impozitului este de 900 de lei.

Impozitul pe venit ajunge astfel la 90 de lei. După scăderea contribuției CASS de 100 de lei și a impozitului de 90 de lei, pensia netă rezultată este de 3.810 lei. Calculul este valabil pentru situația descrisă și presupune că beneficiarul nu beneficiază de o scutire fiscală specială.

Dobânzile și câștigurile din titlurile de stat

Veniturile obținute din anumite titluri de stat destinate populației beneficiază de scutiri de impozit. Dobânzile aferente titlurilor emise prin programul TEZAUR sunt neimpozabile.

Pentru titlurile de stat FIDELIS, regimul fiscal neimpozabil se aplică atât dobânzilor, cât și câștigurilor de capital obținute din tranzacționarea acestora, potrivit regulilor specifice.

Astfel, o dobândă de 700 de lei obținută din titluri de stat care beneficiază de această facilitate nu este diminuată prin reținerea impozitului pe venit.

Scutirea se referă la categoriile de instrumente prevăzute de lege și nu trebuie extinsă automat asupra tuturor produselor de economisire sau investițiilor financiare. Pentru fiecare produs este necesară verificarea regimului fiscal aplicabil.

Cadourile acordate de angajatori și suma netaxabilă din salariul minim

Cadourile în bani sau în natură oferite de angajatori, inclusiv tichetele cadou, pot fi neimpozabile în limita a 300 de lei pentru fiecare persoană și pentru fiecare ocazie eligibilă, dacă sunt respectate condițiile prevăzute de lege.

Facilitatea vizează cadourile acordate angajaților și copiilor minori ai acestora cu ocazia Paștelui, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase. Sunt incluse și cadourile oferite salariatelor de 8 Martie, precum și cele acordate copiilor minori de 1 Iunie.

Plafonul nu reprezintă o scutire generală pentru orice primă sau sumă suplimentară plătită de angajator. Natura beneficiului și ocazia pentru care este acordat trebuie să corespundă condițiilor fiscale.

Separat, în 2026 se aplică o facilitate pentru salariații eligibili remunerați la nivelul salariului minim. Suma lunară netaxabilă este de 300 de lei în perioada ianuarie-iunie și de 200 de lei în perioada iulie-decembrie.

Pentru aplicarea acestei facilități trebuie îndeplinite condițiile legale, inclusiv cele referitoare la norma întreagă la funcția de bază și la plafonul venitului brut. Acesta este de 4.300 de lei în primul semestru și de 4.600 de lei în al doilea semestru, cu respectarea excluderilor prevăzute de lege. Facilitatea privește numai suma stabilită de legislație și nu înseamnă că întregul salariu minim este scutit de taxe.

Veniturile agricole și premiile: plafoane și condiții fiscale

Pentru anumite activități agricole, scutirea de impozit depinde de suprafața cultivată sau de numărul de animale deținute. Codul fiscal stabilește praguri specifice pentru diferite produse și activități agricole.

Printre limitele menționate se numără două hectare pentru cereale, 0,5 hectare pentru legumele cultivate în câmp, două vaci, 50 de oi sau 75 de familii de albine. Aceste praguri se referă la activitățile agricole reglementate de Codul fiscal și nu constituie o scutire generală pentru orice activitate din domeniul alimentar.

În cazul premiilor obișnuite obținute la concursuri sau campanii comerciale, suma neimpozabilă este de 600 de lei pentru fiecare premiu. Dacă valoarea unui premiu este de 1.000 de lei, impozitul de 10% se aplică diferenței de 400 de lei, ceea ce înseamnă o obligație fiscală de 40 de lei.

Veniturile obținute din jocuri de noroc au un regim fiscal distinct, astfel că regulile aplicabile premiilor obișnuite nu pot fi folosite automat pentru calcularea impozitului datorat în aceste situații.

Scutirile de impozit pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat

Persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat beneficiază de scutiri de impozit pentru anumite categorii de venituri expres prevăzute de legislație. Printre acestea se află salariile, pensiile și unele venituri provenite din activități independente.

Facilitatea fiscală nu se extinde automat asupra tuturor veniturilor obținute de persoana eligibilă. Aplicarea sa depinde de tipul venitului, de condițiile prevăzute de lege și de documentele care atestă încadrarea în gradul de handicap.

De exemplu, pentru aplicarea scutirii la pensie, documentele justificative trebuie prezentate plătitorului, astfel încât acesta să poată verifica îndeplinirea condițiilor legale.

Cum verifici dacă banii primiți sunt impozabili

Pentru a stabili dacă o sumă încasată trebuie declarată și impozitată, primul pas este identificarea naturii sale. Un dar primit de la familie, o despăgubire de la asigurător, prețul obținut din vânzarea unui bun personal și plata pentru o activitate economică pot avea tratamente fiscale diferite.

Următorul pas este verificarea eventualelor plafoane și a condițiilor de aplicare a scutirii. Separat, trebuie analizat dacă asupra sumei respective se datorează contribuții sociale, chiar și atunci când impozitul pe venit nu se aplică.

Pentru situațiile în care regimul fiscal nu este clar, documentele care justifică proveniența banilor pot contribui la stabilirea tratamentului corect. Extrasele bancare, contractele, actele de donație și documentele privind despăgubirile sau prestațiile primite pot fi relevante, în funcție de natura operațiunii.

ANAF oferă asistență contribuabililor prin intermediul Spațiului Privat Virtual și al serviciului de contact-center, la numărul de telefon 031.403.91.60. Pentru obținerea unui răspuns adaptat situației concrete, sunt importante precizarea sursei banilor, valoarea sumei și circumstanțele în care aceasta a fost primită.