Lista profesiilor deficitare, extinsă de la 289 la 400. Muncitorii străini ajung greu în țara noastră. IMM România, semnal de alarmă privind birocrația platformei WorkInRomania

IMM România, prin Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM), atrage atenția asupra problemelor administrative și tehnice care afectează imigrația în scop de muncă, în baza OUG 32/2026. Deși autoritățile pregătesc deblocarea platformei WorkInRomania și extinderea listei profesiilor deficitare, angajatorii se confruntă în continuare cu proceduri birocratice și întârzieri mari la consulatele României.

IMM România anunță extinderea listei profesiilor deficitare și simplificarea procedurilor de angajare

PIFM a obținut la Curtea de Apel București suspendarea Ordinului ministrului Muncii nr. 1073/2026 privind Lista profesiilor deficitare, pe motive de neconstituționalitate. În urma hotărârii instanței, autoritățile au blocat toate fluxurile din platforma WorkInRomania care depindeau de această listă, în principal înregistrarea sau autorizarea angajatorilor pentru angajarea lucrătorilor străini în baza unei vize D/AM2, precum și depunerea cererilor unice aferente.

În urma discuțiilor inițiate de Ministerul Muncii cu Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă, cele două părți au identificat o soluție tehnică pentru deblocarea platformei. Aceasta presupune extinderea listei profesiilor deficitare de la 289 la aproximativ 400 de ocupații, dar și simplificarea procedurii prin care mediul privat poate solicita introducerea unor noi profesii.

Proiectul de ordin aflat în transparență decizională prevede că analiza solicitărilor de adăugare a unor ocupații nu va ține cont de impactul statistic al acestora. Pentru IMM-uri, schimbarea reprezintă o modificare importantă, deoarece angajatorii vor putea justifica necesitatea recrutării lucrătorilor străini prin nevoile economice ale companiilor, fără să fie condiționați de numărul de posturi solicitate.

Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, a explicat marți, 3 noiembrie, că soluția convenită cu Ministerul Muncii ar putea permite reluarea funcționării platformei la mijlocul lunii noiembrie, dacă procedurile decurg conform planului. El a subliniat că modificările urmăresc atât extinderea listei, cât și reducerea timpului necesar pentru introducerea unor noi ocupații.

„În discuțiile pe care Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă le-a avut cu Ministerul Muncii, la inițiativa Ministerului Muncii, am găsit o soluție tehnică pentru deblocare și sperăm ca acest lucru să se întâmple la mijlocul lunii noiembrie, dacă totul decurge conform celor discutate.

Această soluție tehnică presupune două ordine și nu intru foarte mult în detalii, aș dori doar să subliniez faptul că, în final, lista profesiilor deficitare se extinde de la 289 la aproape 400 de profesii și, cel mai important, a fost simplificată și s-a redus termenul pentru procedura de adăugare a unor profesii noi la această listă, la cererea mediului privat.

Termenul este de 10 zile, semnificativ mai scurt decât ar fi durat în trecut, pe metodologia veche. Și o victorie pentru IMM-uri este faptul că este menționat foarte clar în acest proiect de ordin că nu contează numărul de posturi pentru care se solicită adăugarea unor meserii, unor profesii noi în această listă.

Dacă solicitantul argumentează necesitatea aducerii de forță de muncă străină, atunci acel lucru se va întâmpla. Iată deci că nu trebuie să fie o relevanță statistică, este suficient să demonstrăm nevoia economică și considerăm că, încă o dată, pentru IMM-uri este o mare victorie”, a precizat Romulus Badea.

Deblocarea platformei WorkInRomania nu elimină problemele tehnice și birocratice ale angajatorilor

PIFM avertizează că reluarea funcționării platformei nu garantează că angajatorii și agențiile de plasare a forței de muncă vor putea utiliza sistemul fără dificultăți. Organizația semnalează mai multe probleme administrative și tehnice care pot îngreuna recrutarea lucrătorilor străini și pot genera costuri suplimentare pentru companii.

Una dintre dificultățile identificate privește posibilitatea înregistrării aceluiași angajator pentru mai multe categorii de vize. Potrivit informațiilor centralizate de patronat, o companie nu poate depune concomitent solicitări pentru vize de tip DAM 1, destinate lucrătorilor înalt calificați, și DAM 2, pentru alte categorii de lucrători.

De exemplu, o firmă de construcții care dorește să recruteze atât un inginer, cât și muncitori se poate confrunta cu probleme la înregistrarea cererilor corespunzătoare celor două categorii.

O altă dificultate semnalată este obligația angajatorilor de a se înregistra din nou pentru fiecare campanie de recrutare. Procedura presupune repetarea formalităților administrative, inclusiv depunerea documentelor și a cazierelor, ceea ce mărește volumul de muncă și costurile de conformare.

În plus, aprobarea înregistrării sau autorizării pe platformă poate necesita aproximativ 30 de zile. Romulus Badea consideră că aceste probleme trebuie avute în vedere în procesul de îmbunătățire a sistemului, astfel încât deblocarea acestuia să fie însoțită de simplificarea efectivă a procedurilor.

„Aș dori să atrag atenția că deblocarea platformei nu înseamnă neapărat că aceasta va și funcționa fără probleme. Din discuțiile pe care le-am avut cu angajatori și cu agenții membre ale patronatului, în interacțiunea cu platforma am observat că, de exemplu, un angajator nu poate să se înregistreze concomitent pentru o viză tip DAM 1, înalt calificați, și DAM 2.

Cu alte cuvinte, de exemplu dacă o firmă de construcții vrea să aducă o echipă cu inginer și muncitori, întâmpină o problemă în înregistrarea pe platformă: pentru inginer DAM 1, pentru muncitori viză de tip DAM 2, și se pare că se procesează câte o singură cerere. De asemenea, înțelegem că angajatorii trebuie să se înregistreze de fiecare dată când au o nouă campanie de recrutare, nu este o o singură înregistrare.

Birocrația aceasta, depuneri caziere și așa mai departe, se va întâmpla de fiecare dată când când inițiază o campanie nouă de recrutare. Un lucru extrem de birocratic și care, evident, atrage costuri de conformare. Și cred că un impact care trebuie de asemenea luat în considerare este și faptul că se așteaptă cam 30 de zile pentru aprobarea înregistrării sau autorizării pe pe platformă.

Deci acestea sunt câteva aspecte practice la care atragem atenția, care credem că pot fi simplificate și pe care angajatorii și colegii noștri, agențiile de plasare de forță de muncă, ar trebui să le să le aibă în vedere”, a adăugat Romulus Badea.

Romulus Badea critică sancționarea agențiilor de recrutare pentru retrageri și respingeri independente de activitatea lor

Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă atrage atenția și asupra prevederilor OUG 32/2026 referitoare la răspunderea pentru fapta terțului, inclusiv atunci când problemele sunt generate de autorități. Potrivit organizației, agențiile de plasare a forței de muncă riscă suspendarea activității dacă 30% dintre cererile unice sunt retrase sau dacă vizele sunt respinse.

PIFM consideră că aplicarea acestei sancțiuni poate deveni inechitabilă atunci când retragerile ori respingerile sunt provocate de întârzieri administrative sau de dificultățile întâmpinate de candidați în obținerea vizelor. În acest context, organizația solicită modificarea prevederilor legislative care transferă agențiilor responsabilitatea pentru situații pe care nu le pot controla.

Romulus Badea a invocat inclusiv problemele legate de programările acordate de Ministerul Afacerilor Externe și situația consulatului din Kuweit, despre care patronatul afirmă că ar fi fost închis începând cu 26 octombrie, fără un comunicat oficial. În opinia sa, candidații care așteaptă eliberarea vizelor pot renunța la procedură și se pot orienta către angajatori din alte țări, ceea ce ar putea atrage sancțiuni pentru agențiile implicate în recrutare.

„În transparență decizională, pe marginea ordonanței 32, sursa tuturor problemelor, semnalăm în continuare răspunderea pentru fapta terțului, inclusiv pentru fapta autorităților. Astfel, agențiile de plasare de muncă sunt sancționate cu suspendarea activității dacă 30% din cererile unice sunt retrase sau vizele sunt respinse.

Acum, în condițiile în care Ministerul Afacerilor Externe dă programări la niște termene atât de îndelungate și funcționează fără să se întrebe ce se întâmplă cu aceste cereri. De exemplu, intelegem de la candidati selectati ca in Kuweit consulatul a fost inchis incepand cu data de 26 octombrie, fara un comunicat oficial pe aceasta tema.

Ce fac muncitorii care au depus pentru viză în Kuweit? E posibil sa renunte si sa se reorienteze către angajatori din alte țări. Asta înseamnă că cererea unică este retrasă practic din procesare și noi suntem suspendați, pentru că nu-și fac treaba consulatele”, afirmă Badea.

Consulatele României înregistrează întârzieri de până la 204 zile în procesarea cererilor de viză

Datele centralizate de PIFM în rândul membrilor săi arată întârzieri semnificative la consulatele României din principalele state de origine ale lucrătorilor străini. Organizația susține că termenele efective de așteptare depășesc în numeroase cazuri limita legală de soluționare a cererilor.

La Manila, întârzierile sunt cuprinse între 42 și 115 zile. La Jakarta, perioada de așteptare ajunge la 165 de zile de la depunerea fizică a dosarului și la 204 zile de la depunerea online. La New Delhi, întârzierile depășesc 72 de zile de la depunerea fizică, în timp ce la Rabat sunt cuprinse între 50 și 136 de zile.

Potrivit legislației menționate de patronat, termenul de soluționare a cererilor este de cel mult 60 de zile de la data depunerii. PIFM atrage atenția că depășirea acestui interval îngreunează recrutarea și aducerea lucrătorilor străini în România, în condițiile în care angajatorii trebuie să își organizeze activitatea în funcție de disponibilitatea personalului.

Pentru a preveni blocarea procesului de recrutare și pentru a reduce timpul necesar aducerii muncitorilor străini, IMM România și Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă au transmis Ministerului Afacerilor Externe o solicitare formală de audiență.

Organizațiile sunt pregătite să discute măsuri concrete pentru eficientizarea activității consulare. Printre propunerile înaintate se numără programarea dosarelor pe loturi, publicarea unor liste de verificare distincte pentru fiecare categorie de viză și verificarea preliminară a documentelor înainte de transmiterea acestora.

De asemenea, PIFM propune confirmarea stadiului cererilor, înființarea unui punct unic de contact pentru dosarele cu termene critice și organizarea unor sesiuni periodice de lucru comune între reprezentanții instituțiilor și cei ai mediului privat.

IMM România și Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă își reafirmă disponibilitatea de a colabora cu instituțiile statului pentru identificarea unor soluții care să faciliteze recrutarea lucrătorilor străini și să sprijine activitatea angajatorilor români.