Ministrul Florin Manole, anunț despre salariul minim în 2027. Ce se întâmplă de la 1 ianuarie

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat marți, 3 noiembrie, că au început discuțiile privind stabilirea salariului minim pe economie. Oficialul a precizat că analiza trebuie să țină cont nu doar de competitivitatea companiilor și de situația economică, ci și de costurile necesare pentru un trai decent. Totodată, acesta a explicat că programul de guvernare prevede un orizont de 12 luni pentru creșterea salariului minim, nu neapărat o majorare de la 1 ianuarie 2027.

Florin Manole: Salariul minim trebuie raportat și la costul unui trai decent

Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat marți, în cadrul unei dezbateri organizate de Blocul Național Sindical (BNS), că stabilirea salariului minim trebuie să țină cont și de nivelul de trai al angajaților, nu doar de indicatorii economici și de profitabilitatea companiilor.

Oficialul consideră că o economie competitivă trebuie să le ofere salariaților posibilitatea de a avea condiții decente de muncă și de trai.

„Discuţia despre salariul minim, ca şi despre salarizare, în general, nu trebuie să fie doar o discuţie despre cifre, doar despre profitabilitate, doar despre competitivitate. Trebuie să fie şi o discuţie despre coşul minim pentru un trai decent. Nu cred că se poate numi competitivitate faptul de a avea toate condiţiile necesare pentru a avea un business de succes într-o ţară, dar nu poţi să ai un angajat care să aibă un trai decent. Până când va putea să lucreze un angajat plătit sub nivelul unui trai decent pentru o companie care se vrea competitivă şi profitabilă? În discuţiile pe care le vom avea, tema nivelului de trai va fi cel puţin la fel de importantă ca tema muncii la negru sau la gri şi a salariului minim, aproape la fel de importantă ca tema cooperării strânse şi eficiente între ANAF şi ITM pentru a combate acest fenomen”, a spus ministrul.

Florin Manole a precizat că discuțiile despre salarizare vor fi corelate și cu transpunerea directivei europene privind lucrătorii pe platforme digitale, inclusiv cei din domeniile livrărilor și transportului alternativ.

Când ar putea crește salariul minim pe economie în 2027

Ministrul Muncii a explicat că programul de guvernare stabilește un orizont de 12 luni pentru creșterea salariului minim, ceea ce nu presupune automat aplicarea unei majorări de la începutul anului viitor.

Acesta a invocat inclusiv propria experiență, amintind că a lucrat mai mulți ani pe salariul minim și că veniturile nu îi erau suficiente pentru plata chiriei în București.

„Salariul minim a crescut de la jumătatea anului, cu certitudine, raportat la legea în vigoare şi la directiva europeană pe care toată lumea a cerut-o implementată şi la a cărei transpunere toată lumea, adică toţi partenerii sociali au contribuit, directiva europeană şi legislaţia naţională au fost lăsate deoparte. Asta generează un context dificil şi pentru actualul Guvern. De aceea, cu durerea şi nostalgia unui om care a lucrat pe salariul minim pe economie ani buni – locuiam la vreo 3 km de aici, pe strada Foişorului din sectorul 3, şi nu îmi ajungeau banii de salariu pentru chirie, în Bucureştiul anilor 2010, de exemplu. Cu această experienţă personală, vă spun că da, în programul de guvernare, sintagma creşterea salariului minim pe un orizont de 12 luni este un mod de a seta startul discuţiei despre acest subiect, cu un orizont de aşteptare de 12 luni, adică nu de două luni, cât mai e până la 1 ianuarie 2027”, a declarat ministrul.

Florin Manole a confirmat că Ministerul Muncii a început pregătirea raportului privind evoluția indicatorilor macroeconomici relevanți pentru stabilirea salariului minim. Documentul a fost transmis partenerilor sociali și urmează să fie analizat în cadrul mecanismelor de dialog social.

„Ce trebuie să facă Ministerul Muncii, ca instituţie? Am început deja să facem raportul privind evoluţia indicatorilor macroeconomici relevanţi în stabilirea salariului minim, despre cum arată cifrele, nu opiniile, care a fost deja trimis partenerilor sociali. Raportul o să urmeze o comisie de dialog social, o să urmeze un CNP (Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social – n.r.), poate două, în care această discuţie trebuie tranşată”, a menţionat Florin Manole.

Ministrul Muncii critică argumentele împotriva majorării salariului minim

Florin Manole a făcut referire la evoluția salariului minim din ultimii opt ani, susținând că avertismentele privind pierderea locurilor de muncă în urma majorărilor salariale nu au fost confirmate de evoluția numărului de angajați și de contracte de muncă.

Potrivit acestuia, deși salariul minim a crescut considerabil din 2018, inclusiv peste rata inflației, România nu înregistrează mai puțini salariați sau mai puține contracte de muncă.

Ministrul consideră că problemele de competitivitate cu care se confruntă România și Europa nu sunt generate în principal de costurile cu forța de muncă, ci de prețurile energiei.

Acesta a criticat și activitatea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), despre care a afirmat că nu este adaptată realităților actuale ale pieței muncii.

„Vine (problema de competitivitate – n.r.) dintr-o problemă pe care o avem noi, statul, Ministerul Muncii, şi pe care trebuie să o admitem ca prim pas spre rezolvarea ei. Problema se numeşte ANOFM, o instituţie, din păcate, blocată în proiectele anilor 2000, neadaptată la situaţia actuală din piaţa muncii şi din societatea românească, o instituţie care însă are norocul de a avea nişte foarte consistente bugete din fonduri europene şi, cu acestea, o ocazie de a se îmbunătăţi, de a se dezvolta, de a se schimba în bine”, a adăugat Florin Manole.

Ministrul a vorbit și despre efectele politicilor de austeritate, apreciind că acestea nu au produs îmbunătățirile economice și sociale așteptate.

„Faptul că economia a frânat, că suntem în recesiune, sunt date în opinii, sunt statistici, nu discurs politic. Faptul că avem probleme bugetare, după ce din a doua jumătate a lui 2025 a început o politică de austeritate pe care doar puţin am putut-o atenua, nu ne-a adus într-o situaţie economică şi socială mai bună, nici măcar într-o situaţie bugetară mai bună. Astea sunt cifre. Pare că am pierdut un an şi jumătate, că am trecut printr-un soi de deşert al austerităţii, ca să fac o referire aproape religioasă, dar la sfârşit nu am ajuns încă. Adică, perioada dificilă nu a fost suficientă şi nu a contribuit la îmbunătăţirea situaţiei. Anul trecut, despre salariul minim sau în legătură cu salariul minim s-a dus o adevărată bătălie publică. Totuşi, în termeni absolut decenţi şi de argumente, putem să vedem o jumătate plină sau jumătate goală”, a afirmat ministrul.

Unul din patru angajați câștigă în jurul salariului minim

Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii organizate de Blocul Național Sindical, cu ocazia lansării studiului „Adecvarea salariului minim în România. Evaluarea ex-post a implementării Directivei (UE) 2022/2041 pentru anii 2025-2026”.

Potrivit confederației sindicale, la doi ani de la transpunerea directivei europene în legislația națională, unul din patru salariați continuă să câștige în jurul salariului minim.

Datele prezentate de BNS arată că o treime dintre angajații cu normă întreagă, respectiv 1,71 milioane de persoane, câștigă cu cel mult 5% peste nivelul salariului minim brut pe economie.

Confederația sindicală precizează că această situație este similară celei înregistrate în 2024, distribuția salariilor în economie nefiind modificată semnificativ.