Patronii din România caută tot mai des acești muncitori. Care sunt motivele pentru care îi preferă

Tot mai mulți angajatori din România recrutează muncitori asiatici din Nepal, Sri Lanka sau India. Salariile oferite sunt mai mari decât cele pe care lucrătorii le-ar primi în țările de origine, însă rămân sub nivelul solicitat de mulți angajați români. Economiile firmelor pot ajunge la 40%, chiar dacă patronii suportă costurile recrutării, cazării și meselor. Pentru 2026, autoritățile române au aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini.

Muncitorii asiatici ocupă posturile pentru care firmele găsesc greu angajați români

Muncitorii asiatici sunt tot mai prezenți în restaurantele, magazinele și patiseriile din România, unde acceptă inclusiv locuri de muncă evitate de o parte dintre candidații români. Mingma Sherpa a ajuns în țară în urmă cu un an și lucrează ca vânzătoare într-o patiserie din București, scrie observatornews.ro.

Angajata se ocupă de vânzarea produselor și își ajută colegii atunci când este nevoie.

„Avem merdenea, pateuri, strudel cu mere, brânză dulce. Vând produsele şi îi mai ajut pe colegii mei”, a spus Mingma Sherpa.

Întrebată de reporter de ce a ales să vină în România, tânăra a explicat că principalul său obiectiv este să obțină venituri mai mari și să își sprijine rudele rămase acasă.

„Ca să câştig bani, să-mi ajut familia din Nepal”, a răspuns Mingma Sherpa.

Fernando Dhanushka a venit, de asemenea, să muncească în România și și-a adus între timp și soția. Aceasta lucrează drept casieră într-un supermarket, iar el este ajutor de bucătar.

„Am mers la câteva agenţii şi am aplicat pentru locuri de muncă din România. Pregătesc pizza, salată, feluri principale şi desert”, a spus Fernando Dhanushka, ajutor de bucătar.

Salariile pot fi de două ori mai mari decât în țările de origine

Veniturile obținute în România reprezintă unul dintre principalele motive pentru care lucrătorii din Asia acceptă locurile de muncă disponibile aici. Pentru aceeași activitate desfășurată în Sri Lanka, Fernando Dhanushka ar fi primit cel mult 300 de dolari.

Diferența este importantă și pentru angajații veniți din Nepal, unde salariile pot fi de câteva ori mai mici. La venitul lunar primit în România se adaugă, în unele cazuri, bacșișurile oferite de clienți.

„Fac aici mai mulţi bani decât în ţara mea. Primesc şi tips-uri aici. Bacşişul primit e chiar mare. În Nepal salariul e de doar 150 de euro. Aici primesc 400. E chiar mare aici”, a spus Nirmala Rai, angajată restaurant.

Angajatorii pot reduce costurile cu până la 40%

Recrutarea lucrătorilor străini le permite unor firme din România să își completeze echipele și să reducă cheltuielile salariale. Potrivit unui proprietar de restaurant, costul unui muncitor venit din Asia reprezintă aproximativ 80% din suma necesară pentru angajarea unui român pe același post.

„Undeva la 80% din cât ar trebui să plătim un angajat român. Cam acestea sunt costurile, pt locaţia noastră. Vin pe salariul minim. Şi în funcţie de pregătirea pe care le-o oferim şi rezultatele acestora, le mai creştem salariul între 10 şi 30-40%, în timp”, a afirmat Petre Ivan, proprietar restaurant.

În anumite situații, economiile realizate de angajatori pot ajunge la 40%. În timp ce candidații români solicită salarii mai mari pentru un program de opt ore, un lucrător nepalez poate accepta să muncească între 10 și 12 ore pentru un venit refuzat de localnici.

Profesorul de economie Christian Năsulea compară situația actuală a angajaților asiatici din România cu experiența românilor care au plecat în trecut la muncă în statele din vestul Europei.

„Aceştia rămân mai mult timp la locul de muncă. Cum lucrătorii români erau apreciaţi în trecut, în Europa de Vest, la fel am ajuns acum în România. Este o ţară care oferă suficient de multe oportunităţi pentru lucrători care vin din ţări cu putere de cumpărare semnificativ mai mică”, a spus Christian Năsulea, profesor de economie.

Recrutarea unui singur angajat din Asia presupune plata unei sume cuprinse între 500 și 1.000 de euro către agenția care intermediază aducerea acestuia în România. Patronii suportă și alte cheltuieli pe durata contractului de muncă.

„Le asigurăm atât cazare cât şi una-două mese pe zi, în funcţie de programul acestora”, a spus Petre Ivan.

Angajatorii susțin că investiția inițială este recuperată într-un interval scurt prin costurile salariale mai reduse. Pentru anul 2026, autoritățile au stabilit un contingent de 90.000 de lucrători străini care pot fi admiși pe piața muncii din România.