„Doom spending”, un fenomen tot mai răspândit. Criza economică, inflația și incertitudinea îi determină pe mulți tineri să creadă că vechiul contract social s-a rupt

Diferența dintre „doom spending” și cumpărături impulsive. Acest termen este folosit pentru a descrie cheltuirea banilor pe achiziții de lux sau frivole ca modalitate de a face față anxietății, incertitudinii sau pesimismului legat de viitor. Spre deosebire de cumpărăturile impulsive, acest comportament nu are legătură doar cu lipsa autocontrolului și cu imposibilitatea de a rezista diverselor tentații, ci are rădăcini mai profunde, legate de lipsa speranței în privința viitorului din perspectivă economică și financiară.

Ce este doom spending și de ce devine tot mai răspândit

Generații la rând și-au stabilit și îndeplinit obiectivele financiare pornind de la ideea că, dacă muncești și economisești, mai devreme sau mai târziu îți atingi obiectivele financiare. Siguranța financiară, achiziția unei locuințe, perspectivele financiare relativ bune pentru perioada pensionării și un trai confortabil erau obiective pe care oamenii aveau, în general, posibilitatea și contextul să le atingă, relatează publicația RTE 100.

În prezent, însă, mulți tineri nu mai văd aceste posibilități în viitorul lor. Atunci când cumpărarea unei locuințe pare un obiectiv de neatins, pensionarea este la zeci de ani distanță sau șocurile și crizele economice par să fie constante, cheltuirea banilor pe ceva plăcut în prezent poate părea mai rațională decât efectuarea unor sacrificii pentru un viitor care pare tot mai greu de atins.

De ce fac oamenii doom spending

„Doom spending” este alimentat de pesimismul economic. Mulți adulți tineri au ajuns la maturitate într-o perioadă marcată de criza locuințelor, creșterea chiriilor, inflație și o incertitudine tot mai mare în privința locurilor de muncă. Chiar și cei care au un loc de muncă relativ stabil simt deseori că muncesc din greu, dar rămân, de fapt, pe loc.

Cercetătoarea în științe comportamentale Wendy De La Rosa susține că mulți oameni au sentimentul că vechiul contract social s-a rupt. Generațiile anterioare reușeau, de multe ori, să își cumpere o locuință, să fie prospere și să atingă un nivel de siguranță financiară având, totuși, venituri medii. Pentru mulți dintre angajații mai tineri din prezent, aceste obiective par mult mai îndepărtate și mai greu de atins, deși muncesc la fel de mult.

Rețelele sociale aprofundează și mai mult problema

Această situație poate declanșa atât resentimente, cât și sentimentul că oamenii nu mai dețin controlul asupra propriei vieți. Cheltuielile pentru călătorii, produse de lux sau experiențe oferă un sentiment imediat de control într-o lume care, în rest, pare imprevizibilă.

Rețelele sociale aprofundează și mai mult problema. Platforme precum TikTok și Instagram îi expun zilnic pe oameni la stiluri de viață luxoase, atent construite și prezentate. Diferența dintre așteptările oamenilor și realitatea în care trăiesc poate părea astfel mai mare ca niciodată. Rezultatul poate fi o mentalitate de tip carpe diem, în care accentul este pus pe trăirea momentului prezent.

Cum se manifestă acest fenomen

Doom spendingul nu presupune întotdeauna achiziții extravagante de produse de lux. Pentru unii oameni, acesta poate însemna să își rezerve încă o minivacanță de weekend, să își schimbe telefonul sau alte dispozitive mai des decât este necesar, să participe la evenimente costisitoare ori să cheltuiască mult pentru ieșirile în oraș.

Cercetătorii și analiștii specializați în problemele tinerilor au observat că experiențele funcționează tot mai mult ca indicatori alternativi ai succesului. Dacă achiziția unei locuințe pare imposibil de realizat, călătoriile pot oferi un alt sentiment de reușită, identitate și împlinire.

Elementul comun este motivația din spatele cheltuielii, nu achiziția în sine.

Cercetările sugerează că educația financiară nu este suficientă pentru a preveni acest comportament

În multe cazuri, doom spendingul este alimentat de dorința de satisfacție imediată, confort emoțional sau de o evadare temporară din grijile legate de viitor. Este important de menționat că multe persoane care practică acest tip de cheltuire sunt pe deplin conștiente de ceea ce fac.

Cercetările sugerează că doar educația financiară nu este suficientă pentru a preveni acest comportament. Oamenii pot înțelege foarte bine principiile stabilirii unui buget și economisirii, dar pot alege totuși să cheltuiască bani ca modalitate de a-și gestiona emoțiile dificile.

Cheltuirea banilor poate genera o stare emoțională pozitivă pe termen scurt

Cheltuirea banilor poate genera o stare emoțională pozitivă pe termen scurt. Consumul creează, de obicei, o senzație de plăcere sau de ușurare temporară, iar psihologii descriu acest fenomen ca pe o formă de reglare emoțională.

Achiziția devine astfel o modalitate de a calma anxietatea, stresul sau dezamăgirea. Psihoterapeuții specializați în probleme financiare observă că achizițiile au de multe ori o semnificație simbolică, reprezentând succesul, identitatea, apartenența sau progresul.

În perioadele de incertitudine, inclusiv economică, aceste simboluri pot deveni foarte atractive deoarece oferă un sentiment de siguranță pe care obiectivele financiare orientate spre viitor nu îl implică întotdeauna.

Problema este că beneficiul emoțional este, de obicei, temporar. După ce entuziasmul inițial dispare, anxietatea poate reveni, creând un ciclu în care alte cheltuieli noi devin următoarea sursă de alinare.

Fenomenul reflectă tendințe economice și culturale mai ample

Doom spendingul nu apare în vid, ci reflectă tendințe economice și culturale mai ample. Accesibilitatea locuințelor rămâne una dintre cele mai importante presiuni cu care se confruntă tinerii adulți, mai ales în marile orașe.

De asemenea, puterea de cumpărare a scăzut în ultimii ani de după pandemia COVID-19, în timp ce costurile de trai au crescut și, în cele mai multe cazuri, creșterile salariale au fost sub nivelul inflației anuale. România a continuat să fie țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și în luna iulie 2026, respectiv 8,16%.

Totodată, generațiile tinere acordă tot mai multă importanță experiențelor, stării de bine și împlinirii personale, alături de obiectivele financiare tradiționale. În timp ce generațiile anterioare puteau considera cheltuielile discreționare iresponsabile, mulți dintre angajații mai tineri le văd ca pe o investiție legitimă în calitatea vieții.

Acest lucru nu înseamnă neapărat că oamenii au renunțat la obiectivele pe termen lung. Mai degrabă, mulți încearcă să găsească un echilibru între un viitor incert și dorința de a se bucura de prezent.