Ce trebuie să facă românii pentru a avea o pensie decentă. Cinci lucruri care pot face diferența

Pensia medie lunară a ajuns în România la 2.942 de lei în trimestrul al doilea din 2026. Peste 2,6 milioane de pensionari primesc însă venituri sub nivelul mediu, iar aproape un milion beneficiază de indemnizație socială. În aceste condiții, pregătirea financiară pentru retragerea din activitate devine tot mai importantă. Specialistul în resurse umane Sorina Faier prezintă cinci măsuri care pot contribui la obținerea unei pensii decente.

O pensie decentă trebuie pregătită în timpul vieții profesionale

O pensie suficientă pentru perioada de după retragerea din activitate depinde de contribuțiile achitate, veniturile declarate și economiile realizate în timpul carierei. Sistemul public se confruntă cu presiuni demografice tot mai mari, iar puterea de cumpărare a pensionarilor este afectată de creșterea prețurilor.

Pensia medie brută de asigurări sociale de stat este de 2.821 de lei în România. Prin comparație, valoarea ajunge la aproximativ 3.300 de lei în Ungaria, la 2.749 de lei în Bulgaria și la 3.678 de lei în Polonia. Bulgaria a majorat pensiile cu 8,5% în 2026, iar Polonia le-a indexat cu inflația în 2024 și 2025.

Pensia publică nu trebuie să rămână singura sursă de venit

Planificarea financiară ar trebui începută cu mult înainte de împlinirea vârstei de pensionare, explică Sorina Faier. Specialistul a declarat, într-un interviu acordat Ziare.com, că puțini angajați includ pensia în planurile lor profesionale.

„Când vorbim despre pensie, cei mai mulți dintre noi ne gândim la o problemă îndepărtată, care va deveni importantă după 60 de ani. În realitate, pensia nu se construiește la bătrânețe, ci pe parcursul întregii vieți profesionale.

După aproape 20 de ani în resurse umane și mii de interviuri cu angajați și manageri, observ că foarte puțini oameni își includ pensia în planul financiar și profesional. Ne concentrăm asupra salariului actual, a ratelor, vacanțelor și cheltuielilor familiei, iar viitorul rămâne, de cele mai multe ori, în responsabilitatea statului.

Problema este că pensia publică nu ar trebui privită ca singura sursă de venit pentru perioada de după retragerea din activitate. Presiunea demografică este tot mai mare, populația îmbătrânește, numărul angajaților care contribuie la sistem este limitat, iar mulți români lucrează în străinătate sau au perioade în care nu contribuie”, a declarat Sorina Faier.

Un al doilea loc de muncă trebuie să aibă un scop clar

Veniturile obținute dintr-un al doilea loc de muncă sau din colaborări pot fi folosite pentru formarea unui fond destinat perioadei de pensionare. Soluția nu oferă însă mai multă siguranță dacă toți banii sunt cheltuiți imediat.

„Fiecare generație trebuie să-și construiască propriul plan. Un al doilea job poate fi o soluție, dar nu pentru tot restul vieții

Tot mai mulți români caută un al doilea loc de muncă, proiecte independente sau colaborări suplimentare. În anumite situații, această alegere poate ajuta la creșterea veniturilor și la formarea unui fond pentru viitor.

Dar al doilea job nu ar trebui să devină o formă permanentă de supraviețuire. Dacă toate veniturile suplimentare sunt consumate imediat, persoana muncește mai mult, dar nu devine neapărat mai sigură financiar. În plus, două joburi pot însemna oboseală, stres și un risc mai mare de epuizare”, a declarat Sorina Faier.

O parte din veniturile suplimentare trebuie economisită

Economisirea constantă poate contribui la achitarea datoriilor, constituirea unui fond de urgență sau acumularea banilor necesari după retragerea din activitate.

„Ideal ar fi ca o parte clară din venitul obținut suplimentar să fie direcționată către economii, pensie privată sau alte instrumente potrivite profilului fiecăruia. Al doilea job trebuie să aibă un obiectiv: achitarea unei datorii, constituirea unui fond de siguranță sau acumularea unor bani pentru pensie.

Nu este suficient să câștigăm mai mult. Trebuie să păstrăm și să folosim inteligent o parte din ceea ce câștigăm”, a declarat expertul în resurse umane.

Contribuțiile la pensia privată pot fi începute din tinerețe

Perioada de acumulare este esențială pentru persoanele care aleg să contribuie la o pensie privată, deoarece începerea economisirii la o vârstă înaintată presupune un efort financiar lunar mai mare.

„România are, pe lângă sistemul public, pensia administrată privat Pilonul II și pensia facultativă Pilonul III. Pilonul III permite contribuții voluntare, care pot fi făcute de angajat, de angajator sau de amândoi.

Avantajul major nu este neapărat suma depusă într-o singură lună, ci timpul. O contribuție constantă începută la 30 sau 35 de ani are la dispoziție câteva decenii pentru a se acumula. Dacă începem la 55 sau 60 de ani, efortul lunar necesar va fi mult mai mare.

Chiar și o sumă aparent modestă, economisită cu disciplină în fiecare lună, poate conta. Important este să verificăm comisioanele, condițiile, riscurile și performanțele pe termen lung și să alegem numai produse autorizate, după ce ne informăm sau discutăm cu un specialist”, a adugat Sorina Faier.

Salariul „la gri” reduce valoarea contribuțiilor

Salariul declarat oficial influențează atât viitoarea pensie, cât și indemnizațiile, accesul la credite și protecția financiară a angajatului.

„O altă problemă este acceptarea unui salariu oficial mic și a unei diferențe plătite informal. Pe termen scurt, angajatul poate avea impresia că primește mai mulți bani. Pe termen lung, însă, contribuțiile sale sunt calculate doar la venitul declarat.

Consecințele nu se văd numai la pensie. Un venit oficial redus poate afecta indemnizațiile, accesul la creditare și protecția financiară în diferite momente ale vieții.

Același risc apare și în cazul persoanelor care lucrează perioade lungi fără forme legale sau care au întreruperi repetate ale contribuțiilor. Pensia decentă începe, înainte de orice, cu o activitate profesională declarată corect și cu verificarea periodică a contribuțiilor”, a declarat Sorina Faier.

Competențele profesionale pot conduce la venituri mai mari

Pregătirea pentru pensionare presupune și dezvoltarea competențelor care permit avansarea profesională, recalificarea sau obținerea unui salariu mai mare.

„Cel mai important activ financiar al unei persoane active este capacitatea sa de a produce venit. De aceea, pregătirea pentru pensie nu înseamnă doar economisire, ci și investiție în competențe.

Piața muncii se schimbă rapid, iar unele roluri vor dispărea sau vor fi transformate de automatizare și inteligența artificială. Angajații care continuă să învețe, dobândesc competențe digitale, vorbesc limbi străine și se adaptează pot rămâne mai mult timp relevanți profesional și își pot crește veniturile.

În locul unui al doilea job prost plătit, uneori poate fi mai eficient să investim o perioadă într-o calificare care ne permite să câștigăm mai bine din activitatea principală”, a declarat Sorina Faier.

Cele cinci măsuri recomandate angajaților

Pregătirea pentru o pensie decentă include verificarea contribuțiilor și a banilor acumulați în sistemul privat, constituirea unui fond de siguranță, analizarea unei pensii facultative, economisirea unei părți din venituri și investiția în competențe profesionale.

„Nu sunt consultant financiar, iar fiecare persoană trebuie să aleagă soluțiile potrivite în funcție de venituri, vârstă, familie și toleranța la risc. Dar, din perspectiva pieței muncii, un lucru este clar: nu este prudent să ne bazăm viitorul pe o singură sursă de venit.

O pensie decentă nu se construiește printr-o decizie spectaculoasă luată la 60 de ani, ci prin decizii mici, repetate timp de 20 sau 30 de ani. Cu cât începem mai devreme, cu atât presiunea financiară va fi mai mică”, a adăugat specialistul în resurse umane.

Pensia medie lunară a ajuns la 2.942 de lei

Datele INS arată că România avea, în trimestrul al doilea din 2026, aproximativ 4,913 milioane de pensionari, cu 7.000 mai puțini decât în trimestrul precedent. Dintre aceștia, 4,573 milioane proveneau din sistemul asigurărilor sociale de stat.

Pensia medie lunară brută, calculată pentru toate categoriile, a fost de 2.942 de lei, în creștere cu 0,3%. Pensia medie nominală netă a ajuns la 2.700 de lei, iar indicele pensiei medii reale a fost de 98,1%.

Pensionarii pentru limită de vârstă reprezentau 80,7% din total, iar femeile constituiau 55% dintre beneficiarii acestei categorii. Pensia medie pentru limită de vârstă încasată de femei reprezenta 63% din valoarea primită de bărbați.

La nivel teritorial, pensia medie de asigurări sociale de stat varia între 2.229 de lei în Botoșani și 3.579 de lei în București. Raportul dintre pensionari și salariați pornea de la patru beneficiari la zece angajați în București și Ilfov și ajungea la 15 pensionari la zece salariați în Teleorman.

În trimestrul analizat, indemnizația socială a fost acordată unui număr de 885.900 de persoane. Dintre acestea, 844.100 proveneau din sistemul asigurărilor sociale de stat, 37.900 din fostul sistem pentru agricultori și 3.900 din sistemul militar.