Economia mondială are nevoie de 30.000 de miliarde de euro în următorii cinci ani. Tranziția energetică pune presiune pe finanțare

Economia mondială se confruntă cu un deficit major de finanțare în următorii cinci ani, avertizează grupul bancar Santander. Investițiile necesare pentru tranziția energetică, inteligența artificială și industria de apărare ar putea depăși resursele disponibile.

Economia mondială are nevoie de 30.000 de miliarde de euro în următorii cinci ani. Tranziția energetică pune presiune pe finanțare

Economia mondială ar putea înregistra un deficit de finanțare de aproximativ 30.000 de miliarde de euro în perioada 2026–2030, pe fondul investițiilor masive necesare pentru tranziția energetică, dezvoltarea inteligenței artificiale și consolidarea industriei de apărare. Estimarea apare într-un raport publicat marți de grupul bancar spaniol Santander.

Potrivit estimărilor preliminare ale băncii, necesarul total de investiții la nivel mondial pentru următorii cinci ani se ridică la aproximativ 50.000 de miliarde de euro. Luând în calcul sursele de finanțare disponibile și ritmul anticipat al creșterii economice, diferența care nu ar putea fi acoperită ar ajunge la circa 30.000 de miliarde de euro, echivalentul a 33.600 de miliarde de dolari.

Cea mai mare parte a acestui deficit, estimată între 22.000 și 26.000 de miliarde de euro, este legată de finanțarea măsurilor pentru combaterea schimbărilor climatice și adaptarea la efectele acestora. Investițiile vizează dezvoltarea rețelelor electrice, extinderea capacităților de producție a energiei regenerabile, construirea sistemelor de stocare și electrificarea economiei.

Raportul Santander atrage atenția și asupra presiunilor suplimentare generate de îmbătrânirea populației. Creșterea cheltuielilor publice pentru sănătate și pensii ar putea limita resursele disponibile pentru alte investiții, într-un moment în care economiile au nevoie de finanțare suplimentară.

Banca estimează că acoperirea necesarului de investiții va necesita o colaborare mai strânsă între sectorul public și cel privat. În acest context, instituțiile bancare vor avea un rol important în mobilizarea capitalului și asigurarea finanțării necesare pentru dezvoltarea companiilor.

Santander cere schimbări în sistemul bancar european. Unde ajung economiile de 600 de miliarde de euro ale europenilor?

În cadrul unei conferințe bancare internaționale organizate la Madrid, președinta executivă a grupului bancar Santander, Ana Botín, a solicitat autorităților europene să creeze condiții mai favorabile pentru finanțarea investițiilor și relansarea creșterii economice. Aceasta a atras atenția că Europa are nevoie de un sistem bancar orientat nu doar spre stabilitate, ci și spre susținerea dezvoltării economice.

La același eveniment, directoarea generală a Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a avertizat că nivelul ridicat al datoriei reprezintă un risc major pentru economia mondială. Potrivit acesteia, creșterea inflației și a dobânzilor majorează costurile de finanțare a datoriei, punând presiune asupra bugetelor guvernamentale și afectând activitatea companiilor și situația financiară a gospodăriilor.

Botín a subliniat și necesitatea utilizării mai eficiente a economiilor europene. Gospodăriile din Europa dețin o avere financiară netă estimată la aproximativ 32.000 de miliarde de euro și economisesc anual circa 600 de miliarde de euro. Cu toate acestea, aproape jumătate din aceste fonduri sunt investite în afara Europei, în special în Statele Unite ale Americii.

În acest context, ea a susținut că o proporție mai mare din economiile europenilor ar trebui direcționată către investiții pe continent, pentru a sprijini dezvoltarea economiei europene.

Finanțarea tranziției climatice, în special în economiile în curs de dezvoltare, va fi abordată și în cadrul conferinței Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind schimbările climatice, care începe pe 9 noiembrie, la Antalya, în Turcia.

„Europa are nevoie de un sistem bancar construit pentru creştere, nu doar pentru stabilitate.

Costul serviciului datoriei, în condiţiile în care inflaţia împinge dobânzile în sus, devine sufocant pentru guverne şi afectează companiile şi gospodăriile.

Ar trebui să păstrăm o parte mai mare din aceste fonduri în Europa”, a afirmat Botín.