Petrișor Peiu acuză că România și-a sacrificat industria și energia după intrarea în UE: Ne-am distrus de pomană energia, industria și transporturile

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, critică politicile energetice și industriale aplicate în România după aderarea la Uniunea Europeană. Într-un mesaj publicat pe Facebook, acesta susține că măsurile adoptate în numele reducerii poluării au afectat puternic energia, industria și transporturile, fără ca rezultatele să justifice sacrificiile economice.

Petrișor Peiu acuză politicile energetice și industriale din România după intrarea în UE

Potrivit mesajului publicat de senator pe Facebook, poluarea din România este cu 30% mai mică decât media Uniunii Europene. Acesta susține că alte state membre nu și-au afectat sectoarele energetic și industrial în aceeași măsură în care s-a întâmplat în România.

Petrișor Peiu consideră că rezultatul acestor politici este o economie rămasă în urmă, cu o structură diferită de modelul european. Unul dintre indicatorii invocați de liderul senatorilor AUR este contribuția agriculturii la emisiile de dioxid de carbon. În România, acest sector generează mai multe emisii decât industria sau transporturile, situație pe care politicianul o consideră un semn al slăbirii acestor ramuri economice.

„Ne-am distrus de pomană energia, industria și transporturile, încercând să reducem „poluarea”: poluarea la noi este oricum cu 30% mai mică decât în UE! Iar celelalte state UE nu și-au ucis nici energia, nici, industria așa de sălbatic cum s-a făcut în România!

Rezultatul: azi avem o economie înapoiată, total diferită de modelul european. Indicatorul suprem al înapoierii economiei românești față de media UE este faptul că, aici, agricultura generează mai mult dioxid de carbon decât industria sau transporturile- atât de jos au ajuns industria și transporturile la noi”, a scris acesta pe Facebook.

Emisiile industriale au scăzut cu 39,2% față de 2008

Pentru a susține criticile privind politicile energetice și industriale, Petrișor Peiu a prezentat mai multe date referitoare la emisiile de gaze cu efect de seră (GES), indicator pe care guvernele României îl urmăresc de 18 ani în cadrul politicilor de reducere a poluării.

Potrivit informațiilor prezentate de senator, emisiile industriale de gaze cu efect de seră din România au scăzut în 2024 cu 39,2% față de nivelul înregistrat în 2008. Astfel, acestea se situează cu 24% sub media Uniunii Europene.

Liderul senatorilor AUR consideră că evoluția demonstrează efectele negative ale politicilor aplicate industriei românești și critică faptul că măsurile continuă să fie menținute.

De asemenea, emisiile totale de gaze cu efect de seră ale României au scăzut cu 30% în perioada 2008-2024. În opinia lui Petrișor Peiu, această reducere ridică întrebări cu privire la necesitatea continuării unor politici dăunătoare economiei.

„Pentru a înțelege cât de aberante au fost politicile energetice și industriale din România după intrarea în UE și efectul dezastruos al acestora asupra economiei avem un nou indicator: emisiile de gaze cu efect de seră, „inamicul” împotriva căruia luptă guvernele noastre de 18 ani.

1. Guvernul nostru și-a ucis de pomană industria și continuă să o facă : în România, emisiile industriale de gaze cu efect de seră (GES) în anul 2024 au scăzut cu 39,2% față de nivelul înregistrat în 2008, situându-se astfel cu 24% sub media Uniunii Europene!”, a mai scris Petrișor Peiu.

Cum diferă structura emisiilor din România față de media UE

Petrișor Peiu a prezentat și o comparație între contribuția diferitelor sectoare economice la totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din România și media Uniunii Europene.

În cazul producției de energie, aceasta reprezintă 13,6% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din România. La nivelul Uniunii Europene, ponderea ajunge la 27,4%, adică aproximativ dublu față de cea înregistrată în țara noastră.

În industria prelucrătoare, ponderea României este de 17,5%, în timp ce media europeană este de 20,3%.

Agricultura are o contribuție mult mai mare în România. Potrivit datelor prezentate de senator, acest sector generează 20% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, comparativ cu media de 10,8% înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Prin urmare, ponderea agriculturii în România este de aproape două ori mai mare decât media europeană.

Diferențele sunt și mai pronunțate în cazul transporturilor. În România, acest sector reprezintă doar 6,5% din totalul emisiilor, în timp ce media UE este de 27%, calculată prin însumarea ponderilor de 23,8% și 3,2%. Astfel, contribuția transporturilor la emisiile totale este de aproximativ patru ori mai mare la nivel european decât în România.

În ceea ce privește gospodăriile, acestea generează 23,4% din emisiile de gaze cu efect de seră din România. Media Uniunii Europene este de 12%, aproximativ jumătate din ponderea înregistrată în țara noastră. Și în cazul deșeurilor există o diferență semnificativă. Gunoiul reprezintă 6,8% din totalul emisiilor din România, față de o medie europeană de 3,2%.

„2. Pe ansamblu, emisiile de gaze cu efect de seră din România au scăzut cu 30% din 2008 până în 2024. Și atunci de ce continuăm să ne comportăm sinucigaș cu economia?

3. Cel mai grav este tabloul economiei noastre în raport cu economia UE :
– la noi producția de energie contribuie cu doar 13,6% la totalul GES (gaze cu efect de seră), în vreme ce în UE avem 27,4% ponderea energiei din totalul GES, dublu adică!
– la noi ponderea industriei prelucrătoare este de 17,5%, iar media UE este de 20,3%;
– la noi ponderea agriculturii este de 20%, media UE este de 10,8%, de două ori mai puțin!
– la noi ponderea transporturilor este de 6,5%, în UE avem o medie de 27% (23,8+3,2 %), de patru ori mai mare!
– la noi ponderea gospodăriilor este de 23,4%, media UE este de 12%, la jumătate!
– la noi, ponderea gunoiului este de 6,8%, media UE este de 3,2%, la jumătate!”, a conchis liderul senatorilor AUR.

Mesajul poate fi vizualizat aici.