Emisiile de gaze cu efect de seră din gospodăriile românilor au crescut cu peste 50%. Ce arată noile date INS

Emisiile de gaze cu efect de seră generate de gospodăriile din România au crescut cu 52,7% în perioada 2008–2024, în timp ce industria a înregistrat o reducere semnificativă a poluării. Potrivit datelor publicate vineri, 30 octombrie 2026, de Institutul Național de Statistică (INS), emisiile totale de gaze cu efect de seră din economia României au scăzut cu 29,2% în intervalul analizat.

Emisiile generate de gospodăriile din România au crescut cu 52,7%

Potrivit comunicatului Institutului Național de Statistică privind contul emisiilor în aer pentru anul 2024, gospodăriile din România au generat 22,6 milioane de tone echivalent CO₂, în creștere cu 1,1% față de anul precedent.

Comparativ cu 2008, când emisiile provenite din gospodării totalizau 14,8 milioane de tone echivalent CO₂, creșterea a fost de 52,7%.

Evoluția este diferită de cea înregistrată la nivelul industriei, unde emisiile de gaze cu efect de seră s-au redus cu 39,2% în aceeași perioadă.

INS precizează că emisiile industriale din România s-au situat în 2024 cu 24% sub media Uniunii Europene.

La nivelul întregii economii, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut de la 136,3 milioane de tone echivalent CO₂ în 2008 la 96,5 milioane de tone în 2024, ceea ce reprezintă o reducere de 29,2%.

Datele sunt incluse în contul emisiilor în aer, care urmărește emisiile generate de gospodării și de unitățile economice rezidente, indiferent dacă acestea își desfășoară activitatea pe teritoriul național sau în afara acestuia.

Sectorul energetic a înregistrat cea mai mare reducere a emisiilor

Cele mai importante reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră au fost înregistrate în sectorul producerii și furnizării energiei electrice și termice, gazelor, apei calde și aerului condiționat.

În acest domeniu, emisiile au scăzut cu 66,5% între 2008 și 2024, de la 39,4 milioane de tone echivalent CO₂ la 13,2 milioane de tone.

O reducere semnificativă a fost consemnată și în industria prelucrătoare, unde emisiile au coborât de la 34,4 milioane de tone la 16,9 milioane de tone, echivalentul unei scăderi de 50,9%.

În minerit și industria extractivă, emisiile s-au redus cu 51,1%, de la 4,7 milioane de tone la 2,3 milioane de tone.

Agricultura, silvicultura și pescuitul au înregistrat o reducere mai mică, de 5,9%, emisiile ajungând la 19,3 milioane de tone în 2024, față de 20,5 milioane de tone în 2008.

În sectorul transporturilor și depozitării, emisiile au scăzut cu 7,4%, de la 6,8 milioane de tone la 6,3 milioane de tone.

În schimb, activitățile de distribuție a apei, salubritate, gestionare a deșeurilor și decontaminare au menținut un nivel relativ constant al emisiilor, de aproximativ 6,6 milioane de tone în ambii ani analizați.

Dioxidul de carbon are cea mai mare contribuție la emisiile de gaze cu efect de seră

Datele INS arată că dioxidul de carbon (CO₂) este gazul cu cea mai mare contribuție la totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din România.

Acesta predomină în majoritatea sectoarelor economice, în special în industria prelucrătoare, producția și furnizarea energiei electrice și termice, dar și în gospodării.

În anul 2024, dioxidul de carbon a reprezentat 62,2% din emisiile de gaze cu efect de seră ale industriei.

În cazul gospodăriilor, ponderea CO₂ a fost considerabil mai mare, ajungând la 91,3% din totalul emisiilor generate de acestea.

Contul emisiilor în aer include atât gazele cu efect de seră, cât și poluanții atmosferici, oferind informații despre impactul activităților economice asupra mediului.

Emisiile de gaze acidifiante au scăzut cu peste 58%

Raportul INS evidențiază și o reducere importantă a emisiilor de gaze acidifiante, categorie care include oxizii de sulf (SOx), oxizii de azot (NOx) și amoniacul (NH₃).

Acești poluanți contribuie la acidificarea mediului, fenomen care poate provoca degradarea solurilor și apelor, pierderea biodiversității și reducerea productivității ecosistemelor.

În perioada 2008–2024, emisiile totale de gaze acidifiante, exprimate în echivalent dioxid de sulf, au scăzut cu 58,1%.

Cea mai accentuată reducere a fost înregistrată în cazul oxizilor de sulf, ale căror emisii au scăzut cu 95% față de anul 2008.

Ponderea acestora în totalul gazelor acidifiante s-a redus de la 46,5% în 2008 la 5,5% în 2024.

În cazul oxizilor de azot, emisiile au ajuns la 4,7 mii de tone echivalent SO₂ în 2024, în scădere cu 35,4% față de 2008.

Institutul Național de Statistică precizează că informații suplimentare privind evoluția emisiilor vor fi disponibile în publicația statistică „Conturi economice de mediu”, programată pentru 22 decembrie 2026.

Următorul comunicat referitor la contul emisiilor în aer va fi publicat în octombrie 2027.