România aruncă anual 3,58 milioane de tone de alimente. Peste un milion de copii sunt expuși riscului de sărăcie

Un contrast puternic în România între risipa alimentară și dificultățile financiare ale populației. Aproximativ 3,58 milioane de tone de alimente ajung anual la gunoi, în timp ce 33,8% dintre copii sunt expuși riscului de sărăcie. Cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentației, marcată pe 16 octombrie, Federația Băncilor pentru Alimente din România atrage atenția asupra acestei situații și prezintă rezultatele programelor prin care surplusul alimentar ajunge la persoanele vulnerabile.

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la deprivare materială și socială severă

Aproape trei din zece români sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, potrivit datelor Eurostat prezentate de Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR).

Mai exact, 27,4% din populație se află în această situație, iar procentul ajunge la 29,4% în cazul gospodăriilor cu copii dependenți. Acesta este al doilea cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană pentru această categorie de gospodării.

Situația este și mai îngrijorătoare în cazul copiilor. Datele arată că 33,8% dintre copiii din România sunt expuși riscului de sărăcie.

În același timp, 17,2% din populația țării se confruntă cu deprivare materială și socială severă, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.

Acest indicator reflectă dificultățile oamenilor de a-și permite anumite bunuri, servicii și cheltuieli considerate necesare pentru un nivel de trai acceptabil.

În spatele acestor statistici se află familii care întâmpină probleme în asigurarea hranei zilnice, copii care merg la școală fără pachet și persoane vârstnice care trebuie să aleagă între cumpărarea alimentelor și plata tratamentelor medicale.

Federația atrage atenția că accesul la hrană suficientă și nutritivă reprezintă o condiție esențială pentru sănătate și pentru un trai decent.

Aproape două milioane de tone de deșeuri alimentare provin din gospodăriile românilor

În timp ce o parte importantă a populației se confruntă cu dificultăți financiare, cantitatea de alimente risipite în România rămâne foarte ridicată.

Potrivit datelor prezentate de federație, țara noastră generează anual aproximativ 3,58 milioane de tone de deșeuri alimentare.

Din această cantitate, aproape două milioane de tone provin direct din gospodării.

Ultimele actualizări Eurostat citate în comunicat indică o risipă de aproximativ 188 de kilograme de alimente pe locuitor în fiecare an.

Cu acest nivel, România ocupă locul al patrulea în Uniunea Europeană în ceea ce privește risipa alimentară.

Diferența dintre cantitățile mari de alimente aruncate și numărul persoanelor care nu își permit o alimentație corespunzătoare reprezintă una dintre problemele semnalate de organizație.

O parte dintre produsele retrase din circuitul comercial pot fi încă utilizate pentru consum, dacă respectă cerințele de siguranță alimentară.

Acestea pot avea ambalaje deteriorate, erori de etichetare sau se pot apropia de data expirării, fără să fie neapărat improprii consumului.

Peste 298.000 de persoane vulnerabile au primit lunar sprijin alimentar în prima jumătate a anului

Rețeaua Băncilor pentru Alimente din România colectează surplusul de produse de la companiile din sectorul agroalimentar și îl distribuie către organizațiile neguvernamentale care sprijină persoanele vulnerabile.

În primele șase luni ale anului 2026, rețeaua a redistribuit 8.926 de tone de produse.

Dintre acestea, 7.589 de tone au reprezentat alimente salvate direct de la risipă.

Cantitățile colectate au fost transformate în aproximativ 17,1 milioane de porții de hrană.

Potrivit bilanțului organizației, în perioada ianuarie-iunie 2026 au beneficiat lunar de sprijin, în medie, 298.030 de persoane vulnerabile.

Printre beneficiari s-au numărat 111.822 copii.

Distribuirea alimentelor se realizează prin intermediul organizațiilor partenere, care lucrează direct cu persoanele și comunitățile aflate în dificultate.

Rețeaua cuprinde nouă bănci regionale, situate în București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați.

Acestea dispun de infrastructură pentru colectarea, depozitarea și transportul alimentelor, inclusiv în condiții de temperatură controlată.

Peste 96 de milioane de porții de hrană distribuite în zece ani de activitate

În 2026, Rețeaua Băncilor pentru Alimente marchează zece ani de activitate în România.

De la înființarea primei structuri, în București, în 2016, și până la sfârșitul lunii iunie 2026, rețeaua a colectat peste 49.000 de tone de produse.

Bilanțul include peste 44.000 de tone de alimente salvate de la risipă, peste 4.000 de tone donate de populație prin Colecta Națională de Alimente și peste 1.800 de tone de produse nealimentare.

Cantitatea de alimente colectată a permis distribuirea a peste 96 de milioane de porții de hrană.

În această perioadă, sprijinul a ajuns la aproximativ 340.000 de beneficiari unici, prin intermediul a 910 organizații neguvernamentale partenere.

Romuald Bulai, președintele Federației Băncilor pentru Alimente din România, consideră că risipa alimentară este cu atât mai greu de justificat cu cât numeroase persoane nu își permit o alimentație corespunzătoare.

„Ziua Mondială a Alimentației ne amintește de o datorie morală și socială: hrana înseamnă viață, sănătate și demnitate, nu o marfă pe care să ne permitem să o aruncăm cu indiferență”, a declarat acesta.

Reprezentantul federației a subliniat că infrastructura construită în ultimul deceniu permite recuperarea și redistribuirea alimentelor în condiții de siguranță.

„Am construit o infrastructură națională cu depozite și autoutilitare frigorifice capabilă să preia surplusul în condiții de maximă siguranță”, a precizat Romuald Bulai.

Foametea afectează 645 de milioane de oameni la nivel mondial

Problemele legate de accesul la hrană nu sunt limitate la România.

Potrivit raportului Organizației Națiunilor Unite (ONU), „The State of Food Security and Nutrition in the World 2026”, aproximativ 645 de milioane de persoane s-au confruntat cu foametea în 2025.

Alte peste 2,1 miliarde de persoane au fost afectate de forme moderate sau severe de insecuritate alimentară.

În același timp, 2,7 miliarde de oameni nu își permit financiar o alimentație sănătoasă.

Costurile ridicate ale alimentelor bogate în nutrienți, precum fructele, legumele proaspete, lactatele și carnea, reprezintă una dintre principalele dificultăți.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Alimentației, federația a atras atenția și asupra unei inițiative recente a Parlamentului European.

Potrivit organizației, eurodeputații au adoptat amendamente care recunosc accesul efectiv la hrană drept fundamental și solicită sprijin structural pentru băncile de alimente.

Aceste organizații sunt considerate importante pentru combaterea deprivării materiale și pentru îmbunătățirea accesului la hrană al persoanelor vulnerabile.

Companiile pot dona surplusul alimentar și beneficia de facilități fiscale

Federația Băncilor pentru Alimente face apel la producători, procesatori și comercianți să redirecționeze către persoanele vulnerabile produsele care nu mai pot fi comercializate, dar sunt încă sigure pentru consum.

Organizația are nevoie în special de produse variate, precum lactate, legume, fructe, carne și alimente de bază.

Potrivit informațiilor transmise de federație, legislația românească prevede facilități fiscale pentru companiile care donează alimente.

În baza Legii nr. 217/2016, modificată prin Legea nr. 49/2024, transferul gratuit al alimentelor beneficiază de scutire de taxa pe valoarea adăugată (TVA) și de deductibilitate fiscală integrală, conform precizărilor organizației.

De asemenea, companiile pot sprijini funcționarea depozitelor și a vehiculelor frigorifice prin sponsorizări deductibile în condițiile Codului fiscal.

Pe lângă sprijinul oferit persoanelor vulnerabile, recuperarea alimentelor contribuie și la reducerea impactului asupra mediului.

Federația arată că descompunerea alimentelor aruncate generează metan, un gaz cu efect de seră, iar salvarea unei tone de alimente de la eliminarea ca deșeu ar putea preveni, potrivit estimărilor citate, aproximativ 2,6 tone de emisii de dioxid de carbon.

„Facem un apel către toți producătorii, procesatorii și retailerii din România: veniți alături de noi! Împreună putem face ca risipa să devină istorie, iar dreptul la hrană să fie respectat pentru fiecare semen de lângă noi”, a declarat Romuald Bulai.