România ar putea redeveni exportator net de electricitate în 2027. Ce proiecte energetice vor crește producția
SURSA FOTO: Facebook, Klaus Iohannis - tricolorul României
România ar putea redeveni exportator net de electricitate în 2027, pe fondul creșterii producției interne de energie. Potrivit europarlamentarului Virgil Popescu, revenirea va fi susținută de proiectele Mintia, Iernut și Neptun Deep, ale căror capacități vor intra treptat în exploatare în următorii ani, după investiții și decizii pregătite din 2022.
România ar putea redeveni exportator net de electricitate în 2027. Ce proiecte energetice vor crește producția?
România are șanse să redevină exportator net de electricitate începând din 2027, pe fondul intrării în producție a unor noi capacități energetice și al dezvoltării proiectelor de gaze naturale din Marea Neagră. Europarlamentarul Virgil Popescu susține că această perspectivă este rezultatul unor decizii luate în urmă cu trei-patru ani, care încep să producă efecte.
Potrivit unui studiu recent realizat de analiștii Frames, România ar putea reveni în categoria exportatorilor neți de energie electrică din 2027. Virgil Popescu a explicat că printre proiectele care vor contribui la creșterea producției se numără centralele de la Mintia și Iernut, precum și exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep.
În cazul centralei Mintia, fostul ministru al Energiei a amintit că, în august 2022, în perioada mandatului său, au fost impuse condiții pentru vânzarea activului, printre care obligația investitorului de a construi o nouă centrală, cu o capacitate de minimum 1.290 MW. Prima turbină a început să livreze energie electrică în rețea la 15 octombrie, iar până la sfârșitul anului ar urma să fie disponibili aproximativ 1.000 MW.
Un alt proiect important este centrala de la Iernut, cu o capacitate de 430 MW. Reluarea lucrărilor a devenit posibilă în urma unei ordonanțe inițiate în 2022 de Ministerul Energiei, iar intrarea centralei în producție este estimată pentru prima parte a anului 2027.
Virgil Popescu a menționat și proiectul Neptun Deep, pentru care modificarea Legii offshore, inițiată în 2022, a introdus reguli fiscale stabile pe durata proiectului și a acordat statului român prioritate la cumpărarea gazelor naturale. Extracția gazelor din Marea Neagră este programată să înceapă în prima jumătate a anului 2027. O parte din producție va intra în rețeaua națională de gaze, care alimentează și centralele electrice pe gaz.
Peste 385.000 de prosumatori în România
Un alt element menționat de europarlamentar este dezvoltarea sectorului prosumatorilor. Acesta a amintit că, în timpul mandatului său la Ministerul Energiei, a fost introdus dreptul prosumatorilor de a vinde surplusul de energie produs de instalații cu o capacitate de până la 400 kW.
În prezent, România are peste 385.000 de prosumatori, cu o putere instalată totală de aproape 4.300 MW. Dintre aceștia, aproximativ 350.000 sunt gospodării, iar aproape 37.000 sunt firme.
Rețelele de transport, o condiție pentru creșterea exporturilor
Virgil Popescu a atras atenția că dezvoltarea capacităților de producție trebuie însoțită de modernizarea rețelelor electrice, pe care le consideră esențiale pentru securitatea energetică a României.
În acest context, fostul ministru a amintit că România a obținut primele finanțări de ordinul miliardelor de euro din Fondul pentru Modernizare și a semnat primele contracte cu Transelectrica pentru dezvoltarea infrastructurii energetice.
La nivel european, europarlamentarul ocupă funcția de raportor din umbră al Partidului Popular European (PPE) pentru noul regulament privind infrastructura energetică europeană TEN-E, aflat în negocieri cu statele membre. Obiectivul urmărit este accelerarea proceselor de aprobare și construire a liniilor electrice și a interconexiunilor dintre state.
Europarlamentarul a susținut că proiectele care vor contribui la producția și transportul energiei în 2030 trebuie pregătite încă de acum, întrucât securitatea energetică depinde de investiții și decizii luate cu mai mulți ani înainte.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.