România pregătește noi proiecte energetice în Marea Neagră. Anunțul ministrului Energiei privind cele trei perimetre

România are în vedere concesionarea a trei perimetre offshore pentru dezvoltarea unor proiecte de producție a energiei electrice, cu un potențial de aproximativ 3.100 MW. Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a declarat că realizarea investițiilor depinde de atribuirea concesiunilor, efectuarea studiilor tehnice și asigurarea transportului energiei către țărm. În paralel, autoritățile pregătesc investiții de peste 12 miliarde de lei pentru modernizarea rețelei electrice și continuă negocierile cu Comisia Europeană privind menținerea în funcțiune a unor grupuri pe cărbune.

România pregătește concesionarea a trei perimetre offshore

Programul de guvernare include dezvoltarea unor proiecte de producție a energiei electrice offshore, prin concesionarea a trei perimetre care au un potențial estimat la aproximativ 3.100 MW.

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a explicat, într-o declarație acordată AGERPRES, că autoritățile au aprobat deja lista perimetrelor care pot fi concesionate, precum și normele referitoare la procedurile de concesionare, redevențe și taxe.

Potrivit oficialului, pentru demararea efectivă a proiectelor sunt necesare mai multe etape, printre care măsurători ale vântului, studii ale fundului mării, evaluarea impactului asupra mediului și proiectarea racordării la rețeaua electrică.

„Prin Hotărârea Guvernului nr. 664/2026 a fost aprobată lista perimetrelor care pot fi concesionate, iar prin Hotărârea Guvernului nr. 688/2026 au fost aprobate normele pentru concesionare, redevențele și taxele. Programul de guvernare are în vedere trei perimetre, cu un potențial de aproximativ 3.100 MW. Drumul de la desemnarea unui perimetru la producție trece prin atribuirea concesiunii, măsurători de vânt și studii ale fundului mării, evaluarea impactului asupra mediului, proiectarea racordării și decizia de investiție. Pentru investitor, două lucruri trebuie să fie clare de timpuriu: condițiile concesiunii și posibilitatea de a transporta la țărm energia produsă. Data unei proceduri sau a primei producții trebuie raportată la calendarul oficial al fiecărei etape”, a explicat ministrul Energiei.

Acesta a precizat că termenele privind lansarea procedurilor și începerea producției trebuie stabilite în funcție de calendarul oficial al fiecărei etape.

Peste 12 miliarde de lei pentru modernizarea rețelei electrice

Ministrul Energiei a prezentat și principalele investiții prevăzute în Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport pentru perioada 2026-2035, elaborat de Transelectrica și aprobat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Documentul include investiții de peste 12 miliarde de lei, destinate modernizării și extinderii infrastructurii naționale de transport al energiei electrice.

În total, sunt prevăzute 117 lucrări, dintre care 25 reprezintă obiective noi. Proiectele urmăresc dezvoltarea rețelei de 400 kV, creșterea capacității de transport și interconexiune, precum și digitalizarea infrastructurii.

„Programul vizează modernizarea liniilor și stațiilor electrice existente, dezvoltarea rețelei de 400 kV, creșterea capacității de transport și interconexiune, precum și digitalizarea infrastructurii. Investițiile urmăresc consolidarea siguranței și flexibilității Sistemului Electroenergetic Național, facilitarea integrării noilor capacități de producție și stocare, în special din surse regenerabile, și asigurarea transportului energiei electrice în condiții de siguranță și fiabilitate”, a precizat Dumitru Chisăliță.

Investițiile sunt destinate inclusiv integrării noilor capacități de producție și stocare a energiei, în special a celor care utilizează surse regenerabile.

România vrea să mențină în funcțiune patru grupuri energetice pe cărbune

În paralel cu dezvoltarea noilor proiecte energetice, autoritățile române continuă discuțiile cu Comisia Europeană privind menținerea în exploatare a unor grupuri energetice pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia.

Dumitru Chisăliță a explicat că România susține necesitatea păstrării unor capacități de producție pentru acoperirea consumului în perioadele de vârf, până când vor fi puse în funcțiune unitățile care urmează să le înlocuiască.

Potrivit ministrului, Comisia Europeană a deschis, la 27 februarie, o evaluare aprofundată a modificărilor propuse de autoritățile române pentru planul de restructurare.

Programul de iarnă aprobat la 30 octombrie prevede continuarea demersurilor pentru menținerea în exploatare comercială a patru grupuri pe lignit, trei la Rovinari și unul la Turceni.

„Comisia Europeană a deschis la 27 februarie evaluarea aprofundată a modificărilor propuse de România pentru planul de restructurare. Programul de iarnă aprobat pe 30 octombrie prevede continuarea demersurilor pentru menținerea în exploatare comercială a patru grupuri pe lignit, trei la Rovinari și unul la Turceni. Argumentul pe care îl susținem este necesarul de putere disponibilă la orele de vârf, până când capacitățile care le pot înlocui intră efectiv în funcțiune. În lipsa unei decizii favorabile, planificarea trebuie să respecte condițiile autorizate. Pentru siguranța sistemului, soluția se construiește împreună cu operatorul de transport din capacitățile disponibile legal și tehnic, rezervele de sistem, flexibilitatea consumului și schimburile transfrontaliere. Contribuția fiecărei resurse trebuie evaluată în condiții reale de iarnă”, a transmis ministrul Energiei.

Ce se întâmplă dacă România nu obține acordul Comisiei Europene

Ministrul Energiei a precizat că, în lipsa unei decizii favorabile din partea Comisiei Europene, România va trebui să respecte condițiile deja autorizate pentru funcționarea capacităților energetice pe cărbune.

În această situație, asigurarea necesarului de energie va trebui realizată prin utilizarea capacităților disponibile din punct de vedere legal și tehnic, a rezervelor de sistem, a flexibilității consumului și a schimburilor transfrontaliere.

Potrivit oficialului, contribuția fiecărei resurse trebuie analizată în condițiile reale de iarnă, astfel încât să fie asigurată funcționarea în siguranță a Sistemului Electroenergetic Național.