Atacurile din Marea Neagră pun NATO în fața unei noi provocări. Nouă nave au fost lovite în apropierea României și Bulgariei

Nouă nave au fost lovite în octombrie în apropierea României și Bulgariei, în timp ce confruntările maritime dintre Rusia și Ucraina s-au intensificat. NATO a anunțat desfășurarea unor avioane de patrulare maritimă, radare și drone pentru întărirea flancului estic. Atacurile amenință transportul comercial și rutele de export pentru cereale și petrol. Bucureștiul solicită echipamente suplimentare pentru detectarea și interceptarea amenințărilor.

Atacurile din Marea Neagră continuă după anunțarea măsurilor NATO

Atacurile din Marea Neagră au continuat în apropierea celor două state membre NATO după ce Alianța a anunțat măsuri de consolidare a supravegherii maritime, în urma lovirii a șapte nave comerciale în octombrie, potrivit Reuters.

La trei zile după anunț, pe 23 octombrie, o altă navă a fost lovită imediat în afara apelor teritoriale românești. Ulterior, pe 28 octombrie, un cargobot deținut de o companie greacă a fost atacat cu drone navale și s-a scufundat în zona economică exclusivă a Bulgariei.

Intensificarea confruntărilor pe mare dintre Rusia și Ucraina pune Alianța în fața unei probleme de securitate care afectează direct statele membre de pe litoralul vestic al Mării Negre.

Analiștii militari consultați consideră că există puține îndoieli privind implicarea Rusiei în aceste atacuri. Compania de securitate maritimă Ambrey a apreciat că drona navală vizibilă în imaginile ultimului atac semăna cu un model rusesc.

„Cred că este, fără îndoială, o escaladare”, a declarat Sidharth Kaushal, cercetător principal la institutul RUSI din Londra.

Rusia respinge acuzațiile că ar ataca prin intermediul dronelor statele vecine Ucrainei și susține că ajutorul militar oferit Kievului de guvernele europene contribuie la agravarea războiului. Ministerul rus al Apărării nu a răspuns solicitării de a comenta aceste incidente.

Analiștii consideră că atacurile testează reacția NATO

Poziționarea navelor lovite arată presiunea exercitată asupra unei rute folosite de Ucraina pentru exporturi, numeroase vase fiind ancorate lângă un canal românesc important sau aflându-se în tranzit către acesta ori dinspre el.

Dintre cele nouă nave atacate în octombrie, una se afla în apele teritoriale ale României. Celelalte opt se găseau în zonele economice exclusive ale României sau Bulgariei.

Iulia Joja, directoarea programului pentru Marea Neagră al Middle East Institute din Washington, consideră că Rusia își adaptează acțiunile la reticența statelor occidentale de a escalada conflictul. Ea a comparat situația cu pătrunderile dronelor rusești în spațiul aerian al Alianței din ultimii ani.

„Este vorba despre a testa aceste linii roșii, fiind pe deplin conștienți că vom face tot ce ne stă în putință pentru a lua măsurile minime”, a declarat Joja.

Un oficial NATO a descris acțiunile prin care Rusia încearcă să descurajeze sprijinul aliaților pentru Ucraina drept o amenințare gravă la adresa securității. Acesta a precizat că angajamentul de apărare a tuturor membrilor, inclusiv a celor de la Marea Neagră, este „de neclintit”.

Oficialul a recunoscut necesitatea unor echipamente eficiente, cu costuri accesibile, pentru combaterea dronelor. El a adăugat că Alianța s-a angajat deja să investească peste 40 de miliarde de dolari în asemenea capacități în următorii cinci ani.

România solicită radare și sisteme de interceptare

Pentru România, securitatea Mării Negre privește atât transportul comercial, cât și infrastructura energetică offshore, inclusiv proiectul Neptun Deep, în apropierea căruia a fost observată o dronă navală în august.

Proiectul urmează să transforme România în cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană anul viitor.

Bucureștiul a acuzat Rusia că desfășoară atacuri „sistematice” împotriva navelor civile. Autoritățile române nu au atribuit însă individual incidentele, argumentând că sunt necesare dovezi criminalistice. Bulgaria nu a acuzat direct Rusia, dar a arătat că unele dintre atacuri par să îi servească interesele.

Aceste incidente se produc în perioada în care Statele Unite își reanalizează prezența militară în Europa și își concentrează atenția asupra Chinei. Anul trecut, Washingtonul a retras 1.000 de militari din România.

„Este un moment din relațiile transatlantice pe care Putin probabil dorește să-l exploateze. Atenția UE și a NATO este importantă, iar forțele acestora sunt orientate în prezent spre nord și spre țările baltice”, a declarat un înalt oficial român.

Iulia Joja a afirmat că NATO și-a întărit „prezența avansată consolidată” în statele baltice și în Polonia, fără să procedeze similar în România, în pofida solicitărilor Bucureștiului.

„Se pare că Bruxellesul și Washingtonul încă nu au decis dacă Marea Neagră face parte în întregime din angajamentul NATO”, a declarat Joja.

Oficialul român a indicat drept priorități urgente obținerea unor sisteme de interceptare sol-aer și a unor radare. La rândul său, Joja a arătat că accesul limitat la arme de interceptare ieftine constituie o dificultate majoră pentru Occident, accentuată de războiul din Iran.

Numărul navelor lovite a crescut de peste patru ori

Intensificarea atacurilor asupra transportului maritim a blocat una dintre principalele rute utilizate de Rusia și Ucraina pentru exporturile de cereale și petrol, iar datele disponibile indică o creștere puternică a numărului de nave afectate.

Între mai și octombrie, cele două părți au lovit 317 nave comerciale și de alte tipuri în Marea Neagră și Marea Azov. Numărul este de peste patru ori mai mare decât cel de 74 de nave înregistrat în semestrul precedent, potrivit lui Tomas Alexa, analist senior la Ambrey Analytics.

Frecvența atacurilor a variat în perioada dinaintea împlinirii, în februarie, a cinci ani de la declanșarea invaziei ruse pe scară largă.

Conform Ambrey, Ucraina a efectuat 137 de atacuri asupra navelor în trimestrul al treilea, iar Rusia, 92. În octombrie, raportul s-a inversat: Rusiei i-au fost atribuite 38 de atacuri, comparativ cu cinci atacuri ucrainene.

Loviturile asupra porturilor și diminuarea accentuată a exporturilor au determinat ambele țări să caute trasee alternative pentru mărfuri.

În septembrie, Rusia a exportat prin Marea Neagră și Marea Azov numai 0,3 milioane de tone de cereale. În aceeași lună a anului precedent, volumul ajunsese la 4,74 milioane de tone, potrivit datelor privind exporturile rusești consultate de agenția de presă.

Ucraina a redirecționat exporturile prin Dunăre și Canalul Sulina

Suspendarea operațiunilor în porturile ucrainene de la Marea Neagră, la sfârșitul lunii iulie, din cauza atacurilor rusești, a obligat Kievul să transfere volume de mărfuri către porturile dunărene.

De acolo, transporturile au fost direcționate prin Canalul Sulina și apoi către sud, prin sectorul românesc al Mării Negre.

Ruta alternativă nu a compensat scăderea exporturilor. Datele guvernamentale arată că porturile Ucrainei au expediat 0,81 milioane de tone de cereale în septembrie, față de 2,1 milioane de tone în aceeași lună a anului trecut.

Andriy Ryzhenko, analist naval și fost ofițer superior al marinei ucrainene, consideră că principalul obiectiv al Rusiei rămâne reducerea suplimentară a acestor transporturi. Testarea reacției NATO ar reprezenta, în evaluarea sa, un obiectiv secundar.

Turcia a cerut oprirea atacurilor și a propus un armistițiu maritim

Atacul de săptămâna trecută s-a produs în timp ce miniștrii apărării și șefii militari din România, Bulgaria și Turcia se întâlneau la Sofia pentru discuții despre securitatea regională.

Ministrul turc al Apărării a folosit reuniunea pentru a cere Rusiei și Ucrainei să oprească atacurile. Ankara așteaptă răspunsurile Moscovei și Kievului la propunerea unei încetări a focului limitate la zona maritimă.

Turcia reglementează trecerea navelor de război prin strâmtorile Bosfor și Dardanele în baza Convenției de la Montreux.

Egiptul, Turcia și India se numără printre statele care au susținut armistiții maritime pentru limitarea efectelor perturbării transporturilor. Demersurile au loc pe fondul creșterii puternice a prețurilor mondiale la combustibili și cereale.

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat sâmbătă că interesul internațional pentru un armistițiu limitat este în creștere.

Rusia a respins o încetare a focului exclusiv pe mare, susținând că aceasta i-ar oferi Kievului un răgaz. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat, luna trecută, asupra riscurilor pentru sectorul agricol.

„Toată lumea vorbește despre motorină și uită de cereale. Peste o lună sau două, toată lumea va începe să vorbească despre o criză agricolă”, a spus Volodimir Zelenski.

Nouă nave au fost atacate în apropierea României și Bulgariei în octombrie

Cronologia incidentelor din ultimele săptămâni include nave scufundate, membri ai echipajelor decedați sau dispăruți și atacuri produse atât în zone economice exclusive, cât și în apele teritoriale românești.

• 5 octombrie — Royad Mammadov. Cargoul sub pavilion Saint Kitts și Nevis a fost lovit la 30 de mile marine, aproximativ 55 de kilometri, la sud de Sfântu Gheorghe. Doi membri ai echipajului au murit.
• 6 octombrie — Alfa Watan. Nava sub pavilion Togo a fost atacată cu o dronă la aproximativ 70 de mile marine în largul orașului bulgar Byala și s-a scufundat. Doisprezece membri ai echipajului au fost dați dispăruți.
• 6 octombrie — Able. Vasul sub pavilion Palau a fost lovit în același atac, în zona economică exclusivă a Bulgariei. Două persoane au fost rănite.
• 13 octombrie — Chelsea 3. Nava deținută de o companie ucraineană, sub pavilion maltez, a fost lovită de trei drone la aproximativ 18 mile marine de litoralul Bulgariei. Vasul a suferit avarii, iar întregul echipaj a fost salvat.
• 13 octombrie — HS Dignity. Cargoul sub pavilion Guineea-Bissau s-a scufundat în largul localității bulgare Krapets, aproape de frontiera română. Cinci membri ai echipajului au fost salvați, iar 11 erau dați dispăruți.
• 14 octombrie — Yara J. Nava-cisternă pentru produse chimice și petroliere, sub pavilion Comore, a fost lovită de o dronă la aproximativ 8–10 mile marine sud-est de Sulina, în apele teritoriale românești. Toți membrii echipajului au fost salvați.
• 15 octombrie — Wine Trader. Petrolierul sub pavilion San Marino a fost atacat la 13 mile marine sud-est de Canalul Sulina, la o milă marină dincolo de limita apelor teritoriale ale României. Șapte membri ai echipajului au fost dați dispăruți.
• 23 octombrie — Khoryv. Nava sub pavilion Comore s-a răsturnat și s-a scufundat la 13 mile marine de Constanța, principalul port românesc la Marea Neagră. Întregul echipaj a fost salvat.
• 28 octombrie — Contship Jet. Nava deținută de o companie greacă, sub pavilion Liberia, a fost lovită de trei drone navale în zona economică exclusivă a Bulgariei și ulterior s-a scufundat. Echipajul a fost salvat. Vasul se îndrepta către Constanța.

Alte incidente au vizat zona Neptun Deep și portul Constanța

Înaintea atacurilor din octombrie, autoritățile române au intervenit în mai multe incidente cu drone produse în apropierea infrastructurii offshore sau în portul Constanța.

Pe 26 august, o dronă navală a fost observată la câteva sute de metri de proiectul Neptun Deep. România a trimis avioane F-16 pentru distrugerea acesteia. Proiectul este deținut în comun de OMV Petrom, companie controlată majoritar de grupul austriac OMV, și de producătorul român de stat Romgaz.

Pe 11 august, scafandrii Armatei Române au distrus două drone Gerbera care pluteau în derivă în zona economică exclusivă a României, în apropierea perimetrului Neptun.

Pe 5 iunie, o dronă maritimă s-a autodetonat în portul Constanța, lângă un terminal petrolier, fără să provoace victime. Ucraina a confirmat că drona îi aparținea și a afirmat că pierduse controlul asupra ei din cauza bruiajului generat de războiul electronic rus.