România ar putea avea un rating de țară mai bun în 2027. Alexandru Nazare avertizează asupra riscurilor pentru economie

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat marți, 3 noiembrie, că România ar putea obține o îmbunătățire a perspectivei ratingului de țară în 2027, dacă bugetul pentru anul viitor va fi credibil și execuția bugetară va continua să înregistreze rezultate favorabile. Oficialul a avertizat că pierderea calificativului recomandat investițiilor ar avea consecințe grave pentru economia românească, în condițiile în care datoria publică și costurile cu dobânzile au crescut accelerat în ultimii ani.

Alexandru Nazare: România ar putea scăpa de perspectiva negativă a ratingului de țară

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a vorbit marți despre posibilitatea îmbunătățirii perspectivei ratingului de țară al României în anul 2027, în cadrul dezbaterii organizate cu ocazia lansării celei de-a treia ediții a Barometrului Antreprenorilor NewMoney-INSCOP.

Potrivit oficialului, menținerea calificativului actual în primul trimestru al anului viitor, urmată de o execuție bugetară bună, ar putea permite schimbarea perspectivei de la negativă la stabilă.

„Agențiile de rating, în cazul în care constată că bugetul este credibil, că execuția anului 2026 arată îmbunătățiri, și arată în momentul de față, atunci e clar că vom avea în primă instanță o menținere a ratingului. Dar menținerea ratingului din primul trimestru din 2027, cu o execuție bună în 2027, ne deschide în sfârșit perspectiva să ridicăm perspectiva de la negativ la stabil, adică scăpăm de securea asta cu care trăim deasupra capului de la trimestru la trimestru că putem să pierdem calificativul de investiții”, a afirmat Nazare.

Ministrul a subliniat că ratingul de țară și menținerea calificativului de investiții au implicații directe asupra economiei, economiilor populației și locurilor de muncă.

„Calificativul de investiții și acest rating, la fel ca și deficitul, nu este o chestiune abstractă, e o protecție pentru toți românii. E protecția economiilor românilor, e protecția investițiilor românilor, e protecția locurilor de muncă a tuturor românilor, pentru că o pierdere a calificativului de investiții ar avea efecte catastrofale pentru toată economia. Nu rele, nu dificile, catastrofale”, a avertizat el.

Datoria publică a României a crescut accelerat în ultimii cinci ani

Alexandru Nazare a atras atenția asupra evoluției datoriei publice, explicând că deficitele bugetare acumulate anual au dus la majorarea împrumuturilor și a costurilor de finanțare.

Ministrul a precizat că dobânzile au ajuns să reprezinte o parte importantă din deficitul bugetar prognozat pentru 2026.

„Datoria noastră publică a crescut, a accelerat. Ritmul din ultimii cinci ani este incredibil. Și practic ce e datoria publică? E un fel de sac în care aruncăm deficitele fiecărui an. Și cu cât deficitele mai mari, cu atât sacul devine mai greu. Și mai greu de dus. Și cu costuri mai mari. Și uitați că ajungem la 3% sau un pic peste 3 costuri cu dobânzile, adică practic jumătate din deficitul acestui an. Cel prognozat este numai cost cu dobânda”, a explicat ministrul Finanțelor.

În acest context, oficialul a insistat asupra necesității reducerii costurilor de finanțare și a utilizării împrumuturilor pentru investiții și dezvoltare, nu pentru acoperirea cheltuielilor curente.

„Devine din ce în ce mai greu de dus. Deci este obligatoriu să facem tot ce ține de noi, să scădem costurile de finanțare. Piața a devenit mai grea”, a adăugat Nazare.

România trebuie să continue reducerea deficitului până în 2030

Ministrul Finanțelor a precizat că România are un plan de ajustare bugetară până în anul 2030, care presupune reducerea treptată a deficitului.

Acesta consideră că îmbunătățirea situației fiscale ar putea contribui la scăderea costurilor de finanțare și la crearea unor condiții mai favorabile pentru relansarea economiei.

„Avem un plan până în 2030. Trebuie să ajustăm câte un pic în fiecare an. Deci trebuie să facem în așa fel încât să arătăm că acest trend continuă. Cu cât acest trend va continua, cu atât vor scădea costurile de finanțare, cu atât economia privată va avea mai mulți bani, cu atât vor fi șanse mai mari pentru o relansare economică. Lucrurile sunt foarte legate, nu sunt separate”, a mai spus ministrul Finanțelor.

Potrivit datelor prezentate marți de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 3,81% din PIB în primele nouă luni din 2026, față de 5,31% în perioada similară din 2025.

În trimestrul III, deficitul a fost de 37,27 miliarde de lei, cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat, în timp ce investițiile publice au crescut cu 48,6%.

Bugetul României pentru 2027 va fi pregătit într-o nouă aplicație electronică

Alexandru Nazare a anunțat și că Ministerul Finanțelor intenționează să elaboreze bugetul pentru 2027 printr-o nouă aplicație electronică, BugetNG, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Potrivit ministrului, aplicația a fost finalizată la 31 august 2026, iar reprezentanții ministerelor au început deja introducerea datelor.

„E primul buget al României pe care intenționăm să-l facem în nouă aplicație Buget_NG, care a fost finanțată prin PNRR. Deci, practic, avem o nouă aplicație electronică, va fi un buget electronic, un buget în format digital, transparent, un buget în care te vei putea uita în profunzime. Și vei putea face analize mult mai precise legate la unde se duc banii”, a afirmat Nazare.

Oficialul a explicat că noul sistem ar urma să ofere o imagine mai clară asupra cheltuielilor publice și să permită monitorizarea utilizării fondurilor.

Ministerele și ceilalți ordonatori de credite au început deja să lucreze în aplicație, iar Ministerul Finanțelor urmează să stabilească un calendar pentru elaborarea bugetului din 2027, pe care îl va propune premierului.