Florin Cîțu avertizează că inflația și dobânzile ar putea rămâne ridicate și în 2027: Este al cincilea an la rând în care BNR ratează ținta

Fostul premier Florin Cîțu atrage atenția asupra evoluției inflației din România și critică modul în care Banca Națională a României (BNR) a estimat evoluția prețurilor în ultimii ani. Potrivit acestuia, 2026 este al cincilea an consecutiv în care banca centrală nu reușește să atingă ținta de inflație.

Florin Cîțu avertizeză că inflația influențează și indicatorii bugetari

Într-o analiză publicată pe Facebook, Florin Cîțu susține că, mai grav, cu excepția anului 2023, în fiecare an din perioada 2022-2026 BNR a estimat la începutul anului o inflație mai mică decât cea înregistrată la finalul acestuia. Fostul premier consideră că modelele utilizate de instituție au dat greș în mod repetat.

Florin Cîțu explică faptul că inflația contribuie la creșterea Produsului Intern Brut nominal. În opinia sa, acest lucru permite statului să acumuleze deficite și datorii mai mari exprimate în lei, în timp ce indicatorii calculați ca procente din PIB ajung să arate mai bine decât ar fi arătat dacă s-ar fi folosit valoarea PIB-ului estimată inițial.

Fostul premier consideră că evoluțiile din ultimii ani reprezintă o lecție despre modul în care nu ar trebui construit mixul de politică monetară și politică fiscală.

Acesta avertizează că, având în vedere ceea ce s-a întâmplat în ultimii cinci ani, există un risc foarte mare ca inflația și dobânzile să rămână ridicate și în 2027. Cîțu apreciază că acesta este scenariul de bază.

„𝟐𝟎𝟐𝟔 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐚𝐥 𝐜𝐢𝐧𝐜𝐢𝐥𝐞𝐚 𝐚𝐧 𝐥𝐚 𝐫𝐚̂𝐧𝐝 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐁𝐍𝐑 𝐫𝐚𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐭̦𝐢𝐧𝐭𝐚 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐥𝐚𝐭̦𝐢𝐞. Mai grav, cu excepția lui 2023, în fiecare an din perioada 2022–2026, BNR a estimat la începutul anului o inflație mai mică decât cea înregistrată la final. Modelele BNR dau rateu după rateu.

Inflația umflă PIB-ul nominal și permite statului să acumuleze deficite și datorii mai mari în lei, în timp ce procentele raportate la PIB arată mai bine decât ar fi arătat folosind PIB-ul estimat inițial.

Acești ani sunt o lecție despre cum NU trebuie făcut mixul de politică monetară și politică fiscală. Având în vedere ce s-a întâmplat în ultimii cinci ani, riscul ca inflația și dobânzile să rămână ridicate și anul viitor este foarte mare (este scenariul de bază)”, a scris acesta pe Facebook.

Fostul premier cere prioritizarea stabilității prețurilor

În analiza sa, Florin Cîțu pune accent pe independența politicii monetare și pe necesitatea ca stabilitatea prețurilor să devină prioritatea principală. Potrivit acestuia, până când politica monetară nu își va afirma independența în practică și nu va pune stabilitatea prețurilor pe primul loc, populația va continua să suporte costurile inflației.

Fostul premier descrie inflația drept o taxă pe care românii sunt nevoiți să o plătească, în contextul în care prețurile continuă să reprezinte o problemă economică.

Ce s-a întâmplat cu deficitul bugetar în 2021

La finalul mesajului său, Florin Cîțu face o comparație cu situația deficitului bugetar din 2021. În acel an, deficitul nominal a fost de aproximativ 80 de miliarde de lei, valoare apropiată de cea prevăzută inițial în buget.

Raportat la PIB, deficitul a coborât însă de la ținta inițială de 7,16% la 6,72%. Fostul premier menționează că reducerea față de anul 2020 a fost de aproape trei puncte procentuale și a inclus și diminuarea deficitului exprimat în lei cu aproximativ 20 de miliarde.

„Până când politica monetară nu își afirmă independența în practică și nu pune stabilitatea prețurilor pe primul loc, românii vor continua să plătească această taxă numită inflație.

P.S. În 2021, deficitul nominal a fost de aproximativ 80 de miliarde de lei, cât fusese bugetat inițial. Ca procent din PIB, a scăzut de la ținta inițială de 7,16% la 6,72%. Scădere de aproape 3 puncte procentuale a fost față de 2020, inclusiv reducerea deficitului în lei cu aproximativ 20 miliarde lei”, a conchis Cîțu.

Postarea poate fi vizualizată aici.