Vești îngrijorătoare pentru pensionari! Ce s-ar putea întâmpla cu pensiile de la 1 ianuarie

O eventuală majorare a pensiilor începând cu 1 ianuarie 2027 trebuie analizată în funcție de posibilitățile reale ale bugetului de stat, avertizează Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR).

„Nu vom avea bani nici pentru plata integrală a pensiilor actuale”. Avertismentul BNR pentru România

Economistul atrage atenția că o creștere a veniturilor pensionarilor, fără resurse financiare care să o susțină, ar putea afecta măsurile luate pentru reducerea deficitului bugetar. Mai mult, dacă România renunță la procesul de consolidare fiscală, ar putea ajunge în situația de a nu mai dispune de fonduri suficiente nici pentru achitarea integrală a pensiilor aflate deja în plată.

Declarațiile economistului vin pe fondul discuțiilor despre reluarea indexării pensiilor în 2027, după doi ani în care majorările anuale prevăzute de lege nu au fost aplicate. Deocamdată, autoritățile nu au stabilit nici procentul de creștere, nici calendarul definitiv al unei eventuale indexări.

Într-un răspuns oferit publicației „Ziarul de Iași”, Valentin Lazea a explicat că posibilitatea tehnică de a majora pensiile nu înseamnă automat că statul dispune și de resursele necesare pentru a susține o asemenea decizie. Economistul consideră că majorarea cheltuielilor publice trebuie corelată cu veniturile disponibile, mai ales în condițiile în care România încearcă să reducă dezechilibrele bugetare.

„Nicio majorare nu este, tehnic, imposibilă, hârtia suportă orice. Dar a inversa procesul de consolidare fiscală este iresponsabil și va costa mai mult decât face”, a explicat economistul-șef al BNR.

Discuțiile guvernamentale privind pensiile au readus în atenție și diferențele de abordare dintre reprezentanții Ministerului Muncii și cei ai Ministerului Finanțelor. Ministrul Muncii, Florin Manole, susține aplicarea formulei legale de indexare și estimează că o asemenea măsură ar necesita aproximativ 9,5–9,6 miliarde de lei de la buget.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a transmis că orice creștere trebuie stabilită cu prudență și să poată fi susținută financiar. Decizia urmează să fie analizată după evaluarea datelor necesare pentru elaborarea bugetului pe anul viitor. Întrebat dacă majorarea ar putea depăși pragul de 5%, acesta nu a indicat un procent concret.

De unde ar trebui să vină banii pentru majorarea pensiilor

Valentin Lazea explică faptul că sistemul public de pensii se bazează în principal pe contribuțiile de asigurări sociale achitate din salariile angajaților. Prin urmare, evoluția pensiilor este legată direct de veniturile salariale și de sumele colectate de stat din aceste contribuții.

Economistul atrage atenția că pensiile nu pot crește pe termen nelimitat într-un ritm superior celui al veniturilor care asigură finanțarea sistemului. La rândul lor, salariile nu pot înregistra, pe termen lung, creșteri mai rapide decât economia care le susține.

Această relație dintre economie, salarii și pensii ar trebui să stea la baza oricărei decizii privind majorarea veniturilor pensionarilor. Înainte de stabilirea procentului de indexare, trebuie evaluată capacitatea economiei de a susține creșterea salariilor și, implicit, a contribuțiilor colectate la buget.

„A proceda invers înseamnă a pune carul în fața boilor”, afirmă Valentin Lazea.

Potrivit explicațiilor sale, dacă pensiile sunt majorate într-un ritm mai rapid decât salariile și contribuțiile încasate de stat, apare o diferență între cheltuielile necesare și resursele disponibile. Această diferență trebuie acoperită din alte surse de finanțare.

În situația în care veniturile bugetare nu sunt suficiente, statul este nevoit să apeleze la împrumuturi pentru a-și achita obligațiile. Problema este cu atât mai importantă cu cât pensiile reprezintă cheltuieli permanente, care trebuie plătite lunar, nu obligații financiare ocazionale.

Deficitul bugetar trebuie redus în următorii ani

Economistul-șef al BNR amintește că România a reușit să reducă deficitul bugetar de la 9,2% la aproximativ 6% din produsul intern brut (PIB), în decurs de doi ani. Cu toate acestea, dezechilibrul dintre veniturile și cheltuielile statului rămâne ridicat, iar ajustarea finanțelor publice trebuie să continue.

Potrivit estimărilor prezentate de Valentin Lazea, în următorii patru ani deficitul bugetar ar trebui să scadă de la aproximativ 6% la 3% din PIB. Această țintă presupune menținerea măsurilor de consolidare fiscală și o gestionare atentă a cheltuielilor publice.

În acest context, economistul consideră că o nouă indexare a pensiilor cu rata inflației din anii precedenți trebuie analizată cu atenție. El invocă faptul că, în numeroși ani, pensiile au înregistrat creșteri mai mari decât cele ale prețurilor, astfel că o nouă majorare nu ar trebui decisă exclusiv prin raportare la inflație.

Lazea avertizează că abandonarea măsurilor de reducere a deficitului ar putea anula progresele înregistrate până acum și ar expune România unor riscuri financiare suplimentare. Printre acestea se numără posibilitatea retrogradării țării în categoria junk, asociată investițiilor speculative. O asemenea schimbare a calificativului de țară ar putea avea efecte asupra condițiilor în care România se împrumută de pe piețele financiare. Accesul la finanțare ar putea deveni mai dificil, iar costurile împrumuturilor ar putea crește, ceea ce ar pune o presiune suplimentară asupra bugetului de stat.

Statul împrumută bani pentru aproximativ un leu din șapte cheltuiți

Pentru a ilustra amploarea dezechilibrului bugetar, Valentin Lazea face o comparație între deficitul de aproximativ 6% din PIB și cheltuielile publice, estimate la circa 42% din PIB. Raportul dintre cele două valori arată că statul se împrumută pentru aproximativ unul din șapte lei pe care îi cheltuiește. Cu alte cuvinte, o parte din cheltuielile publice nu este acoperită de veniturile colectate, ci trebuie finanțată prin împrumuturi.

Banii respectivi sunt utilizați pentru plata pensiilor, salariilor angajaților din sectorul public, investițiilor, cheltuielilor curente și dobânzilor aferente datoriei publice. Astfel, deficitul nu reprezintă doar o problemă contabilă, ci reflectă diferența dintre obligațiile financiare ale statului și resursele pe care acesta le colectează.

În opinia economistului-șef al BNR, continuarea cheltuielilor peste nivelul veniturilor disponibile, fără măsuri de corectare a deficitului, poate afecta inclusiv capacitatea statului de a-și onora obligațiile sociale existente. Riscul nu se limitează, așadar, la amânarea unei noi majorări a pensiilor, ci poate ajunge să privească plata integrală a veniturilor pensionarilor care sunt deja în sistem.

„Deci, dacă ne hotărâm să mergem pe contrasens cu ceea ce ne cer finanțatorii, adică dacă abandonăm consolidarea fiscală, nu vom avea bani nici pentru plata integrală a pensiilor actuale”, atrage atenția Valentin Lazea.

Economistul subliniază astfel legătura dintre deciziile privind cheltuielile sociale și capacitatea statului de a-și finanța obligațiile pe termen lung. O eventuală indexare trebuie raportată atât la evoluția prețurilor, cât și la veniturile bugetare efectiv disponibile și la obiectivele de reducere a deficitului.

În intervenția sa, Valentin Lazea a însoțit avertismentul privind riscurile unei politici de cheltuieli nesusținute financiar de mesajul: „Aviz amatorilor de experimente financiare”.