Economia mondială, sub presiunea războiului, inflației și inteligenței artificiale. România riscă noi scumpiri și dobânzi mai mari

Economia mondială traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimii ani, pe fondul conflictelor din Orientul Mijlociu, al scumpirii energiei și al incertitudinilor privind investițiile în inteligența artificială. Pawel Majtkowski, analist eToro, avertizează că aceste riscuri se reflectă deja în prețurile petrolului, în inflație și în deciziile investitorilor. În România, presiunile ar putea determina inclusiv o majorare a dobânzii de politică monetară.

Investitorii se tem de o nouă bulă speculativă în sectorul inteligenței artificiale

Ultimele 12 luni au fost printre cele mai tensionate perioade pentru economie și investiții din 2022 încoace, posibil chiar din 2008. Principalele motive de îngrijorare sunt inteligența artificială, conflictul din Orientul Mijlociu, inflația, costul vieții, șomajul și prețurile energiei, arată într-un comentariu macroeconomic Pawel Majtkowski.

În cazul piețelor bursiere, analistul subliniază importanța diferenței dintre risc și frică. Riscul reprezintă incertitudinea privind randamentul unei investiții, inclusiv posibilitatea de a pierde bani, în timp ce frica este reacția emoțională la această incertitudine.

Potrivit acestuia, teama poate împiedica o investiție pripită, dar îi poate determina și pe investitori să vândă acțiuni atunci când prețurile reflectă deja scenarii foarte pesimiste.

Una dintre cele mai importante surse de incertitudine este inteligența artificială. Sumele uriașe investite în acest domeniu și evaluările ridicate ale companiilor au alimentat comparațiile cu bula dot-com de la începutul anilor 2000.

Majtkowski consideră însă că există diferențe importante. Spre deosebire de numeroase companii din perioada dot-com, multe dintre firmele care domină astăzi sectorul AI generează venituri și profituri considerabile.

Analistul oferă exemplul Nvidia, care a raportat un profit net de aproape 60 de miliarde de dolari în trimestrul încheiat în iulie, potrivit datelor prezentate în comentariul său.

Totuși, scăderile recente ale acțiunilor unor companii din domeniu indică o prudență tot mai mare din partea investitorilor.

În opinia sa, devine esențială identificarea companiilor capabile să transforme investițiile masive în venituri și profituri, fără să acumuleze datorii excesive, mai ales într-un context în care împrumuturile devin mai scumpe.

Petrolul Brent a ajuns la aproximativ 115 dolari pe baril, iar conflictul cu Iranul menține presiunea asupra prețurilor

A doua mare sursă de îngrijorare este situația din Iran și din Orientul Mijlociu, ale cărei efecte sunt resimțite direct în prețurile combustibililor.

Potrivit analistului, petrolul Brent se tranzacționează în jurul valorii de 115 dolari pe baril, pe fondul dificultăților reale de aprovizionare și al temerilor privind noi perturbări.

Între sfârșitul lunii februarie și sfârșitul lunii septembrie, stocurile globale de țiței și produse petroliere au scăzut cu peste 500 de milioane de barili.

Pe lângă reducerea disponibilității petrolului, incertitudinea geopolitică introduce o primă de risc în prețuri. Posibilitatea agravării conflictului contribuie și la creșterea costurilor de asigurare și transport maritim.

Piețele urmăresc acum alegerile pentru Congresul Statelor Unite, programate pe 3 noiembrie.

Donald Trump a exclus un nou atac asupra Iranului înaintea votului, însă informațiile privind pregătirile militare mențin temerile legate de o eventuală escaladare după alegeri.

Majtkowski consideră că absența unor noi atacuri după scrutin ar putea determina reducerea primei de risc incluse în prețul petrolului, chiar înaintea unui eventual acord de durată.

Depozitele de gaze ale României sunt umplute în proporție de 88%, dar prețurile pot continua să crească

Conflictul din Orientul Mijlociu a adus în prim-plan și riscurile legate de aprovizionarea cu gaze naturale, în timp ce războiul din Ucraina continuă să reprezinte o sursă de incertitudine.

Potrivit datelor prezentate de analist, depozitele de gaze ale României sunt umplute în proporție de 88%, peste media Uniunii Europene, de aproximativ 75%.

Acest nivel oferă o siguranță mai mare în privința aprovizionării, dar nu protejează România de fluctuațiile prețurilor de pe piața europeană.

Gazele naturale au ajuns deja la cel mai ridicat nivel al prețurilor din decembrie 2022 încoace, iar o iarnă geroasă ar putea amplifica presiunile.

Europa se confruntă și cu accesul limitat la gaz natural lichefiat din Qatar, fiind nevoită să concureze cu piețele asiatice pentru aprovizionare.

În România, gospodăriile beneficiază de un preț fix garantat la gaze până la 31 martie 2027.

Companiile sunt însă expuse modificărilor de preț, în funcție de condițiile contractuale. Costurile suplimentare suportate de acestea ar putea fi transferate ulterior către consumatori, prin scumpirea produselor și serviciilor.

România are cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, iar BNR ar putea majora dobânda

Inflația reprezintă un alt risc major pentru economia românească.

Potrivit datelor citate de Pawel Majtkowski, rata inflației din România a ajuns la 6,61% în septembrie, față de 6,17% în august, fiind cea mai ridicată din Uniunea Europeană.

Evoluția viitoare a prețurilor va depinde atât de situația internațională, cât și de măsurile adoptate de guvern pentru protejarea consumatorilor și companiilor.

Scumpirea combustibililor crește cheltuielile de transport și producție, iar aceste costuri pot fi transferate treptat în prețurile altor bunuri.

În același timp, persistența inflației poate determina băncile centrale să mențină sau să majoreze dobânzile.

Analistul amintește că Banca Centrală Europeană și Rezerva Federală a Statelor Unite au majorat deja ratele dobânzilor.

Dacă scumpirea energiei va începe să influențeze pe termen lung și alte categorii de prețuri, precum și așteptările inflaționiste, Banca Națională a României ar putea fi nevoită să majoreze dobânda de politică monetară.

O astfel de decizie ar crește costul finanțării și ar putea pune presiune suplimentară asupra companiilor și populației.

O iarnă blândă și reducerea tensiunilor geopolitice ar putea tempera inflația

În ciuda riscurilor actuale, Pawel Majtkowski consideră că perspectivele economice nu sunt neapărat la fel de negative precum sugerează temerile investitorilor.

Un scenariu favorabil ar presupune evitarea unor noi atacuri asupra Iranului după alegerile americane, ceea ce ar putea contribui la reducerea prețului petrolului.

Energia mai ieftină ar diminua presiunile inflaționiste, în timp ce o iarnă blândă ar reduce cererea de gaze și riscul unor noi scumpiri.

În sectorul inteligenței artificiale, evoluția ar putea fi susținută de companiile care reușesc să transforme cheltuielile mari de capital în venituri și profituri consistente.

Analistul eToro apreciază că, peste un an, unele dintre temerile economice actuale ar putea fi privite cu mai mult calm, dacă aceste condiții favorabile se vor materializa.