Deficitul bugetar al României a scăzut în 2026. Ministerul Finanțelor anunță investiții mai mari cu 48,6%

Ministerul Finanțelor a publicat marți, 3 noiembrie, raportul privind execuția bugetară din trimestrul III al anului 2026. Potrivit datelor oficiale, deficitul bugetar acumulat în primele nouă luni a scăzut cu peste 24 de miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce investițiile publice au crescut semnificativ. Autoritățile avertizează însă că atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB depinde de încasarea fondurilor europene din PNRR până la sfârșitul anului.

Deficitul bugetar a scăzut cu peste 24 de miliarde de lei

Ministerul Finanțelor a prezentat marți raportul privind execuția bugetului general consolidat pentru perioada iulie-septembrie 2026, comparativ cu programul trimestrial și cu aceeași perioadă a anului 2025.

Potrivit documentului, deficitul bugetar înregistrat în trimestrul III a fost de 37,27 miliarde de lei, echivalentul a 1,81% din PIB, cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat.

Comparativ cu trimestrul III din 2025, deficitul trimestrial a fost însă mai mare cu 4,6 miliarde de lei, în principal pe fondul creșterii investițiilor publice și al costurilor cu dobânzile aferente datoriei publice.

La nivelul primelor nouă luni ale anului, deficitul bugetar s-a redus de la 102,47 miliarde de lei în 2025 la 78,30 miliarde de lei în 2026. Ca pondere în PIB, acesta a scăzut de la 5,31% la 3,81%.

Ministerul Finanțelor a menținut ținta de deficit pentru întregul an 2026 la 6,2% din PIB, echivalentul a 130,3 miliarde de lei, după prima rectificare bugetară aprobată de Guvern pe 30 octombrie.

Investițiile publice au crescut cu 48,6%. Plăți mai mari pentru proiectele europene

Investițiile publice au ajuns la 47,81 miliarde de lei în trimestrul III din 2026, comparativ cu 32,2 miliarde de lei în perioada similară din 2025.

Creșterea a fost de 48,6%, respectiv aproximativ 15,6 miliarde de lei, iar investițiile au reprezentat peste o cincime din cheltuielile totale ale trimestrului.

Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au totalizat 23,81 miliarde de lei, cu 68,6% mai mult decât în trimestrul III din 2025.

Cele mai importante creșteri au fost înregistrate la proiectele finanțate din granturi PNRR, unde plățile au fost mai mari cu 7,52 miliarde de lei, respectiv 137,6%, și la proiectele din programele europene 2021-2027, cu un avans de 64,1%.

Separat, plățile aferente instrumentului european pentru apărare SAFE au însumat 6,34 miliarde de lei.

La nivelul primelor nouă luni ale anului, investițiile publice au totalizat 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2025. Aproximativ 65,6% din investițiile realizate au fost finanțate din fonduri europene.

Încasările din TVA au crescut cu 24,4%. Cheltuielile cu dobânzile au urcat cu 44,5%

Veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 180,17 miliarde de lei în trimestrul III, în creștere cu 15,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Veniturile fiscale au crescut cu 12,4%, până la 92,31 miliarde de lei, depășind nivelul programat pentru trimestru cu 4,4%.

Cea mai importantă contribuție a venit din încasările din TVA, care au ajuns la 44,14 miliarde de lei, cu 8,65 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară din 2025. Creșterea procentuală a fost de 24,4%.

Potrivit Ministerului Finanțelor, această evoluție reflectă inclusiv majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și modificarea cotelor reduse în anul 2025.

Încasările din impozitul pe profit au crescut cu 6,3%, până la 11,16 miliarde de lei, iar contribuțiile sociale au ajuns la 54,54 miliarde de lei, în creștere cu 6,2%.

În schimb, încasările din accize au scăzut cu 3,1%, la 13,29 miliarde de lei.

În ceea ce privește cheltuielile, totalul acestora a ajuns la 217,45 miliarde de lei, cu 15% mai mult decât în trimestrul III din 2025.

Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 44,5%, ajungând la 21,26 miliarde de lei. La nivelul primelor nouă luni, statul a plătit dobânzi în valoare de 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară a anului trecut.

Cheltuielile de personal au scăzut cu 2,6%, la 40,13 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cu asistența socială au crescut cu 1%.

În ansamblu, cheltuielile de funcționare ale statului, care includ personalul, asistența socială, bunurile și serviciile, au crescut cu 1,8%, sub rata inflației, iar ponderea lor în PIB s-a redus de la 6,7% la 6,3%.

Alexandru Nazare: Ținta de deficit depinde de banii din PNRR

Ministerul Finanțelor atrage atenția că respectarea țintei de deficit pentru anul 2026 depinde de sumele care urmează să fie încasate din PNRR până la 31 decembrie.

Este vorba despre cererile de plată numărul 5 și 6, depuse în august și septembrie 2026, aflate în evaluare la Comisia Europeană. Componenta de grant a acestora însumează 4,23 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 1% din PIB.

Autoritățile precizează că veniturile înregistrate în execuția bugetară pentru granturile PNRR pot fi ajustate în funcție de sumele validate și primite efectiv de la Comisia Europeană.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că ultimele trei luni ale anului sunt decisive pentru respectarea obiectivelor bugetare.

„Execuția la nouă luni arată că direcția este cea corectă: deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut, veniturile cresc de peste două ori mai rapid decât cheltuielile, iar investițiile sunt cu 30% mai mari. Ultimul trimestru este decisiv, iar ținta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor pe care le-am plătit deja”, a declarat Alexandru Nazare.

Ministerul Finanțelor precizează că va menține o politică prudentă în privința cheltuielilor în ultimul trimestru, astfel încât să nu fie angajate cheltuieli noi fără acoperire în venituri certe.