Radu Burnete avertizează asupra unei noi creșteri de taxe: Economia nu mai poate suporta o mărire de taxe în clipa asta

Consilierul prezidențial pentru politici economice, Radu Burnete, susține că România trebuie să acorde mai multă atenție creșterii economice, nu doar reducerii cheltuielilor bugetare. Oficialul avertizează că economia nu mai poate suporta noi majorări de taxe și explică dificultățile cu care se confruntă industria auto. Acesta a prezentat problemele semnalate de investitorii internaționali în discuțiile cu președintele Nicușor Dan. Printre principalele preocupări se numără stabilitatea politică, predictibilitatea fiscală și perspectivele economice ale României pentru următorii ani.

Radu Burnete: Economia României nu mai poate suporta o nouă majorare de taxe

Consilierul prezidențial Radu Burnete consideră că economia României are nevoie de măsuri care să stimuleze investițiile și dezvoltarea, în condițiile în care ajustarea bugetară nu poate fi realizată exclusiv prin reducerea cheltuielilor publice sau prin introducerea unor taxe suplimentare.

Într-un interviu acordat HotNews, primul consilier numit de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni a explicat că noul Guvern trebuie să urmărească și relansarea creșterii economice, nu doar echilibrarea contabilă a bugetului.

„Economia românească nu mai poate suporta o mărire de taxe în clipa asta”, a declarat Radu Burnete.

Consilierul prezidențial a vorbit și despre negocierile dintre președintele Nicușor Dan și liderii politici, inclusiv despre discuțiile privind legea salarizării. Acesta a atras atenția asupra dificultăților de comunicare a situației financiare a statului.

„Nu toți liderii politici au curajul să le spună oamenilor că nu sunt bani”, a afirmat Burnete.

Dacia și Ford sunt afectate de costurile energiei, creșterea salariilor și stagnarea productivității

Industria auto din România se confruntă cu dificultăți care țin atât de evoluțiile economice interne, cât și de transformările sectorului european, iar Radu Burnete consideră că producătorii au nevoie de condiții mai predictibile pentru a-și putea planifica investițiile.

Consilierul prezidențial a fost întrebat despre mesajul transmis de Nicușor Dan investitorilor internaționali, potrivit căruia România rămâne o destinație atractivă pentru capitalul străin. În acest context, discuția a vizat și situația Dacia, companie care și-a transferat o parte semnificativă a producției în alte țări și a trecut prin mai multe runde de concedieri în ultimul an.

Burnete a susținut că România dispune în continuare de avantaje importante, printre care forța de muncă specializată și perspectiva unor costuri energetice mai competitive în următorii ani.

„România nu este un loc perfect pentru investiții, cum nici o țară nu este, dar este un loc bun pentru că avem forță de muncă calificată, iar în câțiva ani o să avem un preț competitiv la energie în Europa. Știu că acum lucrurile nu arată bine, dar spre asta ne îndreptăm”, a explicat acesta.

În ceea ce privește situația Dacia, consilierul prezidențial a precizat că dificultățile companiei trebuie analizate în contextul restructurării industriei auto europene. Producătorii europeni se confruntă cu o concurență puternică din partea companiilor chineze, în condițiile în care Uniunea Europeană nu a aplicat o politică tarifară similară celei adoptate de Statele Unite.

Burnete a precizat că autoritățile române poartă discuții cu reprezentanții Dacia, negocierile fiind gestionate în principal de Guvern, deoarece Administrația Prezidențială nu are atribuții executive.

Oficialul a subliniat că statul urmărește situația Dacia, Ford și a întregii industrii auto. În acest context, programul SAFE reprezintă unul dintre instrumentele prin care autoritățile încearcă să atragă investiții în industria de apărare, inclusiv prin valorificarea capacităților industriale existente în sectorul auto.

„În ceea ce privește Dacia, uitați-vă că toată industria europeană trece printr-o transformare, că nu e o chestiune care ține doar de România. Competiția chinezească este foarte puternică. Europa nu a ridicat tarife comerciale cum a făcut-o America, și atunci companiile noastre europene sunt sub o presiune imensă. Să știți că discuțiile cu Dacia au loc chiar în timp ce vorbesc cu dumneavoastră

Discută cu Guvernul, în principal, pentru că noi, la Cotroceni, nu avem putere executivă. Dar statul român nu e orb la ce se întâmplă cu Dacia, cu Ford, cu industria noastră auto. Gândiți-vă că unul dintre eforturile semnificative, de exemplu, cu programul SAFE, a fost să aducem investiții în industria de apărare, judecând și că o industrie auto, care e sub presiune, poate fi ușor-ușor transformată”, a răspuns Burnete.

Companiile cer predictibilitate privind salariul minim și politica economică

Radu Burnete a identificat mai multe probleme care afectează competitivitatea producătorilor și exportatorilor din România, printre care stagnarea productivității, creșterea salariilor peste rata inflației, costurile ridicate ale energiei și nivelul puternic al monedei naționale.

Potrivit acestuia, dificultățile au atât o componentă europeană, cât și una internă. Companiile trebuie să gestioneze diferența dintre evoluția veniturilor salariale și productivitate, fără ca România să revină la un model economic bazat pe salarii reduse.

Consilierul prezidențial a explicat că marii angajatori au nevoie să cunoască direcția politicilor salariale pentru următorii ani. O parte dintre decizii depind de negocierile colective cu sindicatele, însă politica statului privind salariul minim are, la rândul său, un rol important.

Burnete a recunoscut că România nu a avut întotdeauna o politică suficient de clară în această privință, ceea ce a afectat capacitatea companiilor de a-și anticipa cheltuielile.

„O companie ca Dacia sau ca Ford trebuie să înțeleagă care e dinamica salariilor în următorii ani. O parte ține de ei și de contractele colective, pentru că au cu toții sindicate. O altă parte ține de cât de transparent este statul român în ceea ce are de gând să facă cu politica salariului minim. Și aici realitatea este că nu am avut cea mai clară politic”, a spus Radu Burnete.

Investițiile în energie ar putea reduce presiunea asupra companiilor în următorii 2-3 ani

În privința prețurilor energiei, Radu Burnete a explicat că autoritățile nu dispun de soluții imediate, însă proiectele aflate în dezvoltare ar putea îmbunătăți situația în următorii ani.

Consilierul prezidențial a menționat investițiile în energie regenerabilă și eoliană, începerea exploatării gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep, instalarea unor capacități suplimentare de stocare în baterii și finalizarea centralelor pe gaz care înregistrează întârzieri importante.

Orizontul estimat pentru materializarea acestor proiecte este de doi-trei ani. Potrivit lui Burnete, companiile mari din industria auto își pot adapta activitatea pentru această perioadă, cu condiția să primească informații clare despre direcția politicilor economice.

Oficialul a subliniat că dialogul dintre autorități și investitori trebuie să ofere o perspectivă asupra condițiilor economice pe care România le-ar putea avea în 2030. Această predictibilitate le-ar permite producătorilor să își reorganizeze activitatea, chiar dacă în prezent se confruntă cu presiuni financiare.

În schimb, deciziile economice anunțate în ultimele zile ale anului, inclusiv în jurul datelor de 17-18 decembrie, generează dificultăți pentru companiile care trebuie să își stabilească din timp bugetele și investițiile.

„În privința prețurilor la energie, soluții pe termen scurt nu există. Mă aștept ca pe măsură ce multe proiecte se materializează – în energie regenerabilă, în energie eoliană, începem să scoatem gaz din Neptun Deep, vom instala mai multe baterii, se termină câteva centrale pe gaz care sunt întârziate de foarte multă vreme – lucrurile astea să ajute în următorii ani”, a explicat Burnete.

România continuă să atragă investitori în energie și industria de apărare

În ciuda dificultăților economice actuale, Radu Burnete susține că România rămâne o destinație pentru investițiile străine, chiar dacă datele din acest an privind fluxurile de capital nu sunt favorabile.

Fost reprezentant al mediului patronal, consilierul prezidențial a afirmat că ar investi în România și în condițiile economice actuale. El a indicat interesul existent pentru proiectele energetice, în special pentru capacitățile eoliene și solare.

Burnete a menționat și investițiile în energia eoliană offshore, precizând că Ministerul Energiei a deschis perimetrele din Marea Neagră pentru dezvoltarea acestui sector.

Un alt domeniu în care consilierul prezidențial anticipează investiții este industria de apărare. În acest context, el a făcut referire la informațiile privind achiziționarea șantierului de la Mangalia de către Rheinmetall.

Potrivit oficialului, performanța economică mai slabă înregistrată de România în acest an nu exclude posibilitatea atragerii unor noi investiții străine în perioada următoare.

„Să știți că avem investitori care vin în energie, în tot ceea ce înseamnă eolian, solar, se uită la offshore wind, Ministerul Energiei a deschis perimetrele din Marea Neagră. O să avem investitori în industria de apărare. Ați văzut recent știrea cu Rheinmetall, care a cumpărat șantierul de la Mangalia. E adevărat că nu avem cel mai bun an economic, dar asta nu înseamnă că România nu poate și nu va atrage investitori în continuare”.

Investitorii care finanțează România sunt preocupați de stabilitatea politică

Radu Burnete a prezentat și detalii despre întâlnirile organizate în Statele Unite, unde președintele Nicușor Dan a discutat, la JP Morgan, cu reprezentanți ai unor investitori importanți în obligațiunile emise de statul român.

Consilierul prezidențial a explicat că asemenea întâlniri au loc și în România, însă există o diferență între reprezentanții instituțiilor financiare care participă la discuțiile locale și cei prezenți la New York.

În România ajung, de regulă, analiștii instituțiilor financiare, în timp ce întâlnirile din Statele Unite au permis dialogul direct cu administratorii de portofolii, respectiv persoanele care iau deciziile de investiții.

Principalele întrebări ale acestora au vizat menținerea traiectoriei fiscale și bugetare, reformele pe care autoritățile intenționează să le aplice în următorii trei-cinci ani și perspectivele revenirii economiei românești pe creștere.

Un interes deosebit a fost acordat evoluțiilor politice și capacității autorităților de a asigura continuitatea deciziilor economice.

Burnete a precizat că, la momentul întâlnirilor, investitorii doreau să afle când va exista un guvern cu puteri depline, capabil să adopte și să implementeze măsurile necesare.

Consilierul prezidențial a subliniat că investitorii nu formulează amenințări și nu condiționează explicit finanțarea de adoptarea unor anumite decizii. Totuși, întrebările adresate reflectă preocupările acestora privind stabilitatea politică.