România pregătește un nou plan pentru energie. Ce măsuri vrea Guvernul să adopte după scumpirile record din Europa

Premierul Luca Niculescu i-a cerut joi, în ședința de Guvern, ministrului Energiei, Dumitru Chisăliță, să pregătească un raport pentru elaborarea unui pachet de măsuri destinat valorificării mixului energetic național. Inițiativa urmărește creșterea competitivității economice și atragerea investițiilor, în contextul prețurilor ridicate la energie și al proiectelor offshore planificate.

Guvernul pregătește un nou pachet de măsuri în energie. Ce i-a cerut premierul ministrului Dumitru Chisăliță?

Premierul Luca Niculescu a anunțat că i-a solicitat ministrului Energiei, Dumitru Chisăliță, să pregătească un raport care să stea la baza unui pachet de măsuri pentru valorificarea mai eficientă a mixului energetic al României. Documentul urmează să fie elaborat împreună cu reprezentanții celorlalte ministere implicate.

În cadrul ședinței de Guvern, premierul a explicat că energia reprezintă un domeniu important atât pentru investitori, cât și pentru competitivitatea și atractivitatea economică a României. Totodată, acesta a subliniat importanța sectorului energetic pentru populație și necesitatea unor măsuri care să valorifice mai bine resursele disponibile.

Programul de guvernare prevede concesionarea a trei perimetre pentru dezvoltarea unor proiecte de producție a energiei electrice offshore, cu un potențial cumulat de aproximativ 3.100 MW. Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a prezentat, pentru Agerpres, principalele condiții necesare pentru atragerea investitorilor în aceste proiecte.

Potrivit ministrului, două aspecte trebuie clarificate încă de la început pentru companiile interesate: condițiile de concesionare și posibilitatea transportării la țărm a energiei electrice produse în largul mării.

Cadrul pentru dezvoltarea acestor proiecte a fost stabilit prin Hotărârile Guvernului nr. 664/2026 și nr. 688/2026. Prima aprobă lista perimetrelor care pot fi concesionate, iar cea de-a doua stabilește normele de concesionare, redevențele și taxele aplicabile.

Dumitru Chisăliță a precizat că trecerea de la desemnarea unui perimetru la începerea producției presupune mai multe etape. Acestea includ atribuirea concesiunii, măsurătorile de vânt, studiile privind fundul mării, evaluarea impactului asupra mediului, proiectarea racordării la rețea și luarea deciziei de investiție.

Ministrul a arătat că datele privind lansarea procedurilor și începerea primei producții trebuie stabilite în funcție de calendarul oficial al fiecărei etape.

„Energia este, după cum ştiţi, una din temele principale de interes pentru investitori, este importantă pentru nivelul nostru de competitivitate şi atractivitate economică, este foarte, foarte importantă pentru români. Ca urmare, i-am cerut domnului ministru al Energiei să pregătească un raport pe baza căruia, împreună cu reprezentanţii celorlalte ministere implicate, să venim cu un pachet de măsuri în care să punem mai bine în valoare mixul nostru energetic”, a declarat Niculescu.

„Prin Hotărârea Guvernului nr. 664/2026 a fost aprobată lista perimetrelor care pot fi concesionate, iar prin Hotărârea Guvernului nr. 688/2026 au fost aprobate normele pentru concesionare, redevenţele şi taxele. Programul de guvernare are în vedere trei perimetre, cu un potenţial de aproximativ 3.100 MW. Drumul de la desemnarea unui perimetru la producţie trece prin atribuirea concesiunii, măsurători de vânt şi studii ale fundului mării, evaluarea impactului asupra mediului, proiectarea racordării şi decizia de investiţie. Pentru investitor, două lucruri trebuie să fie clare de timpuriu: condiţiile concesiunii şi posibilitatea de a transporta la ţărm energia produsă. Data unei proceduri sau a primei producţii trebuie raportată la calendarul oficial al fiecărei etape”, a explicat Chisăliţă.

România pregătește trei proiecte eoliene offshore de 3.100 MW. Ce trebuie să știe investitorii?

România înregistrează joi, 5 noiembrie, cel mai ridicat preț mediu al energiei electrice din Europa, potrivit datelor colectate în timp real de pe piețele europene și publicate de agregatorul KWHprice. Cu o valoare de 0,3225 euro/kWh, piața românească se situează înaintea Bulgariei, Austriei și Ungariei în clasamentul celor mai scumpe piețe de energie electrică.

Potrivit datelor KWHprice, Bulgaria ocupă locul al doilea, cu un preț mediu de 0,3113 euro/kWh, urmată de Austria, cu 0,3077 euro/kWh, și Ungaria, cu 0,3071 euro/kWh. Acestea sunt cele mai ridicate valori înregistrate pe piețele europene în ziua de joi.

La polul opus se află statele nordice, unde energia electrică are cele mai mici prețuri. Suedia înregistrează două valori de 0,0025 euro/kWh și 0,0059 euro/kWh, în timp ce Finlanda ajunge la 0,0061 euro/kWh. Astfel, diferența dintre prețul mediu din România și cea mai mică valoare înregistrată în Europa depășește de 120 de ori.

Contrastul evidențiază diferențele dintre piețele din Europa de Sud-Est și cele nordice, unde producția hidroenergetică și condițiile specifice ale pieței contribuie la menținerea unor costuri reduse. Valoarea mediană a piețelor analizate a fost de 0,2574 euro/kWh, nivel înregistrat în Germania.

Clasamentul s-a modificat față de ziua precedentă. Miercuri, Polonia înregistra cel mai ridicat preț al energiei electrice, în timp ce joi Austria a urcat pe locul al treilea.

Potrivit unei analize publicate de Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), una dintre principalele probleme ale Europei de Sud-Est este capacitatea limitată de interconectare transfrontalieră. Instituția apreciază că utilizarea mai eficientă a capacității de transport disponibile între această regiune și restul Uniunii Europene ar fi putut contribui la reducerea presiunii asupra sistemului energetic regional.

O altă problemă este dependența de producția fotovoltaică și capacitatea insuficientă de stocare a energiei. În timpul zilei, producția solară contribuie la scăderea prețurilor, însă situația se schimbă seara, când energia generată de panouri scade brusc, în timp ce consumul rămâne ridicat.

În lipsa unor capacități suficiente de producție hidroenergetică, a bateriilor de stocare sau a centralelor flexibile pe gaze, prețurile pot crește puternic în intervalele cu cerere ridicată. România, Bulgaria și Polonia dispun încă de puține instalații de stocare la scară mare în raport cu necesarul sistemelor energetice. Prin urmare, energia produsă la prânz, când prețurile sunt mai mici, nu poate fi stocată în cantități suficiente pentru a acoperi consumul din orele de seară.