CONAF cere reducerea taxelor pe muncă înainte de majorarea salariului minim în 2027. 88,5% dintre antreprenorii chestionați susțin această condiție

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) solicită Guvernului să reducă taxarea muncii înainte de o nouă majorare a salariului minim brut în 2027. Organizația cere autorităților să prezinte, înainte de luarea unei decizii, mai multe variante concrete prin care angajații să poată obține venituri nete mai mari, fără ca întreaga creștere să fie suportată din bugetele angajatorilor.

CONAF solicită Guvernului să reducă taxarea muncii înainte de o nouă majorare a salariului minim brut

Solicitarea vine în contextul discuțiilor privind nivelul salariului minim pentru anul 2027, pe fondul presiunilor exercitate de cheltuielile cotidiene asupra bugetelor familiilor. CONAF atrage atenția că o majorare a salariului brut nu se reflectă integral în venitul angajatului, deoarece o parte din sumă este reținută sub formă de impozite și contribuții. În schimb, angajatorii trebuie să suporte costul total al majorării.

Potrivit unui sondaj realizat în rândul a 1.000 de membri CONAF, proveniți din industrii și domenii de activitate diferite, 88,5% dintre răspunsurile referitoare la majorarea salariului minim susțin creșterea acestuia numai dacă este însoțită de reducerea taxelor pe muncă.

Confederația consideră că, înainte de stabilirea unui nou nivel al salariului minim, Guvernul trebuie să analizeze cât poate crește venitul net prin reducerea fiscalității și care ar fi efectele diferitelor variante asupra companiilor și bugetului public.

Sondaj CONAF: 88,5% dintre antreprenori condiționează majorarea salariului minim de reducerea taxelor

Sondajul realizat în rândul celor 1.000 de membri CONAF a urmărit să identifice poziția antreprenorilor față de o eventuală majorare a salariului minim în 2027, efectele pe care o asemenea decizie le-ar putea avea asupra companiilor și măsurile considerate necesare pentru susținerea veniturilor angajaților.

Rezultatele arată că 88,5% dintre răspunsurile înregistrate la întrebarea privind majorarea salariului minim au susținut creșterea acestuia numai în condițiile reducerii taxării muncii. Menținerea nivelului actual a reprezentat 10% dintre răspunsuri, în timp ce majorarea etapizată, în funcție de evoluția economiei, a fost susținută de 1,5% dintre respondenți. Majorarea necondiționată nu a înregistrat susținere.

Antreprenorii au fost întrebați și ce efecte ar putea avea o majorare a salariului minim fără reducerea taxelor pe muncă. În 42% dintre răspunsurile înregistrate, aceștia au indicat limitarea angajărilor sau reducerea personalului drept consecință posibilă.

Alte 23,8% dintre răspunsuri au vizat majorarea prețurilor, în timp ce 12,6% au indicat reducerea sau amânarea investițiilor. Diminuarea altor cheltuieli pentru acoperirea costurilor salariale a reprezentat 11,9% dintre răspunsuri. Doar 4,2% dintre respondenți au considerat că firmele ar putea suporta majorarea fără schimbări importante.

În ceea ce privește măsurile care ar permite creșterea veniturilor angajaților fără afectarea competitivității companiilor, 42,5% dintre răspunsuri au indicat reducerea altor taxe și costuri suportate de firme. Reducerea taxării salariilor mici a fost menționată în 38% dintre răspunsuri.

Alte 10% dintre răspunsuri au vizat acordarea unor stimulente fiscale pentru companiile care majorează salariile, iar 9% au indicat sprijinirea investițiilor și tehnologizării.

CONAF consideră că rezultatele sondajului arată că antreprenorii susțin creșterea veniturilor angajaților, însă solicită măsuri care să limiteze presiunea suplimentară asupra costurilor companiilor.

Cât câștigă angajatul și cât îl costă pe angajator majorarea salariului minim

În prezent, salariul minim brut este de 4.325 de lei. În scenariul unei majorări la 4.652 de lei, diferența ar fi de 327 de lei. Potrivit unui calcul simplificat, care nu ia în considerare deducerile și facilitățile fiscale, angajatul ar primi aproximativ 191 de lei în plus la salariul net. Restul de 136 de lei ar reprezenta impozite și contribuții.

Pentru angajator, costul suplimentar ar ajunge la aproximativ 334 de lei lunar pentru fiecare salariat, sumă care include și contribuția asiguratorie pentru muncă.

Impactul financiar ar fi considerabil pentru companiile cu mai mulți angajați remunerați la nivelul salariului minim. De exemplu, pentru o firmă cu 20 de salariați aflați în această situație, majorarea analizată ar însemna costuri suplimentare de peste 80.000 de lei anual.

Calculul prezentat este orientativ, iar venitul net efectiv din 2027 va depinde și de regulile fiscale care vor fi aplicabile în acel an.

CONAF atrage atenția că efectele unei majorări salariale pot fi chiar mai mari decât cele rezultate din calculul direct. Atunci când salariul minim se apropie de veniturile angajaților cu experiență, companiile pot fi nevoite să majoreze și alte salarii pentru a păstra diferențele de remunerare dintre angajați.

Problema este deosebit de importantă pentru firmele care produc bunuri destinate exportului, deoarece majorarea costurilor nu înseamnă automat că acestea pot negocia prețuri mai mari. În cazul întreprinderilor mici, care funcționează cu marje reduse de profit, orice creștere a cheltuielilor poate afecta investițiile, angajările sau capacitatea de dezvoltare.

Confederația subliniază că salariile pot fi majorate printr-o decizie a Guvernului, însă comenzile, productivitatea și veniturile companiilor nu cresc automat în urma aceleiași hotărâri.

Ce solicită CONAF Guvernului înainte de majorarea salariului minim în 2027

CONAF consideră că discuțiile privind salariul minim pentru 2027 trebuie să pornească de la posibilitatea creșterii veniturilor nete prin reducerea taxelor, nu exclusiv de la majorarea salariilor brute.

În acest sens, confederația a formulat cinci solicitări adresate Guvernului. Prima vizează reducerea taxelor aplicate salariilor mici înaintea unei noi majorări a salariului minim. CONAF solicită autorităților să prezinte variante de diminuare a impozitelor și contribuțiilor aferente veniturilor salariale mici, astfel încât angajații să poată păstra o parte mai mare din salariul brut. Măsura ar trebui să fie simplă și predictibilă și să protejeze drepturile sociale ale angajaților.

A doua solicitare privește prezentarea publică a trei scenarii privind salariul minim pentru 2027. Primul ar presupune menținerea salariului minim brut, însoțită de reducerea taxelor. Al doilea ar viza majorarea salariului minim împreună cu reducerea fiscalității, iar al treilea ar presupune creșterea salariului minim fără modificarea sistemului de taxare.

Pentru fiecare dintre cele trei variante, CONAF cere prezentarea câștigului net al angajatului, a costului total suportat de angajator și a impactului asupra bugetului public. Scopul este ca decizia să fie luată pe baza rezultatelor economice, nu doar în funcție de valoarea brută anunțată.

A treia propunere se referă la evitarea creșterii automate a altor taxe și obligații odată cu salariul minim. Confederația solicită analizarea tuturor impozitelor și obligațiilor de plată al căror cuantum este influențat de nivelul salariului minim. Acolo unde există justificare, acestea ar trebui calculate independent de salariul minim, astfel încât o decizie destinată creșterii veniturilor angajaților să nu genereze automat costuri suplimentare pentru companii și cetățeni.

A patra solicitare vizează reducerea costurilor aferente contractelor part-time. CONAF propune ca, în cazul contractelor cu timp parțial, contribuțiile sociale să fie calculate în funcție de venitul efectiv realizat, nu pornind de la valoarea salariului minim întreg, în situațiile în care legislația prevede în prezent această obligație.

Potrivit confederației, o asemenea măsură ar putea încuraja angajarea legală a persoanelor care nu pot lucra cu normă întreagă. Printre acestea se numără părinții cu responsabilități de îngrijire și persoanele care revin pe piața muncii.

A cincea solicitare privește stabilirea și comunicarea din timp a deciziilor referitoare la salariul minim. CONAF atrage atenția că antreprenorii au început deja să își construiască bugetele pentru 2027 și au nevoie de un calendar clar. Acesta ar permite companiilor să își planifice cheltuielile salariale, investițiile și angajările, fără să fie nevoite să se adapteze unor modificări anunțate în ultimul moment.

Confederația solicită ca toate măsurile propuse să fie însoțite de calcule privind impactul asupra bugetului public. Astfel, eventualele reduceri ale încasărilor fiscale ar trebui analizate transparent, fără ca acestea să conducă ulterior la introducerea altor taxe.

Cristina Chiriac: Statul trebuie să participe la efortul de creștere a veniturilor

Dr. ec. Cristina Chiriac, președinte fondator CONAF, consideră că dezbaterea privind salariul minim se concentrează prea mult asupra valorii brute și prea puțin asupra banilor care ajung efectiv la angajați.

Aceasta a explicat că, pentru salariați, important este venitul rămas la sfârșitul lunii, în timp ce pentru antreprenori contează capacitatea de a susține majorarea salarială nu doar imediat, ci și peste șase luni sau un an.

Potrivit Cristinei Chiriac, nevoia unor venituri mai mari nu este contestată, însă trebuie identificată o modalitate prin care acestea să crească fără să fie afectată capacitatea economiei de a genera venituri. O hotărâre de Guvern poate majora salariul minim, însă nu poate determina automat creșterea productivității unei fabrici, a comenzilor unui atelier sau a profitabilității unei mici afaceri.

Președintele fondator CONAF consideră că perspectiva dezbaterii trebuie schimbată, iar înainte de a analiza cât mai pot plăti companiile, autoritățile ar trebui să evalueze cât sunt dispuse să reducă din taxarea muncii.

Propunerea nu presupune eliminarea responsabilităților fiscale și nici acordarea unor privilegii anumitor categorii economice, ci realizarea unei reforme coerente prin care munca legală să fie încurajată, angajații să păstreze o parte mai mare din veniturile lor, iar companiile să nu fie puse în situația de a alege între majorarea salariilor și păstrarea locurilor de muncă.

Cristina Chiriac susține că, pentru a exista salarii mai mari, trebuie create condițiile economice care să le facă sustenabile, iar statul trebuie să participe la acest efort, nu doar să stabilească nivelul obligațiilor fiscale.