Consiliul Concurenței câștigă primul proces împotriva băncilor amendate pentru ROBOR. Ce sancțiune trebuie să plătească CEC Bank

Consiliul Concurenței a obținut prima victorie în instanță în procesele deschise de băncile amendate pentru presupusa coordonare a comportamentului în stabilirea ROBOR. Judecătorii au respins cererea CEC Bank de suspendare a executării sancțiunii de aproape 333 de milioane de lei. Alte nouă instituții financiare contestă decizia prin care autoritatea a aplicat amenzi totale de 3,73 miliarde de lei.

Consiliul Concurenței câștigă primul proces împotriva băncilor amendate pentru stabilirea ROBOR. CEC Bank a cerut suspendarea unei sancțiuni de 333 de milioane de lei

Consiliul Concurenței a obținut o primă victorie în instanță în seria celor zece procese deschise de băncile amendate pentru presupusa coordonare a comportamentului în stabilirea indicelui ROBOR. Judecătorii au respins cererea CEC Bank de suspendare a executării deciziei autorității, prin care instituțiile financiare au primit amenzi totale de peste 700 de milioane de euro.

Este primul litigiu din această serie în care instanța s-a pronunțat, transmite Mediafax. CEC Bank este a doua bancă în ordinea termenelor de judecată, însă procesul său a devenit primul în care judecătorii au luat o decizie.

Primul dosar, deschis de BRD – Groupe Société Générale, a rămas inițial în pronunțare pentru miercuri, 5 noiembrie, însă termenul a fost amânat pentru o dată ulterioară, peste câteva săptămâni.

Procesele intentate de cele zece bănci au început miercuri, cu dosarul BRD, și au continuat joi, cu cel al CEC Bank. Pronunțările în celelalte litigii sunt așteptate în următoarele săptămâni, după cum declara anterior președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, pentru Mediafax.

CEC Bank nu a obținut suspendarea amenzii, iar băncile pot fi obligate să plătească sancțiunile

Litigiile au fost deschise de băncile participante la stabilirea ROBOR, care au solicitat instanțelor să suspende executarea deciziei Consiliului Concurenței până la finalizarea tuturor căilor de atac în justiție.

Potrivit procedurii explicate anterior de Bogdan Chirițoiu, dacă instanța respinge cererea de suspendare a executării deciziei, instituțiile financiare au la dispoziție o lună pentru a vira cuantumul amenzilor aplicate.

CEC Bank a primit o sancțiune de 332,98 milioane de lei, în urma investigației autorității de concurență. Respingerea cererii sale de suspendare reprezintă primul rezultat judiciar din seria proceselor prin care băncile încearcă să împiedice aplicarea imediată a sancțiunilor.

Decizia privind amenzile a fost comunicată băncilor la finalul lunii septembrie, după ce responsabilii Consiliului Concurenței au avut la dispoziție termenul maxim de patru luni pentru redactarea acesteia. Unele dintre instituțiile financiare vizate au anunțat public că resping concluziile autorității și că vor contesta sancțiunile în instanță.

Consiliul Concurenței a aplicat amenzi de 3,73 miliarde de lei pentru coordonarea comportamentului în stabilirea ROBOR

Pe 7 iunie, Plenul Consiliului Concurenței a anunțat sancționarea a zece bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro. Autoritatea a prezentat sancțiunile drept cea mai mare amendă din istoria instituției.

Băncile au fost acuzate de încălcarea normelor naționale și europene de concurență, respectiv a Legii concurenței și a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a explicat că instituțiile financiare și-au urmărit reciproc cotațiile și au comunicat între ele, iar aceste schimburi de informații ar fi afectat modul de stabilire a indicelui de referință.

Potrivit explicațiilor sale, autoritatea nu a identificat neapărat o înțelegere de tip cartel, însă comunicările dintre bănci ar fi condus la vicierea ROBOR, cu efecte asupra creditelor în lei.

Sancțiunile aplicate instituțiilor financiare au fost următoarele:

• Banca Comercială Română: 577,36 milioane de lei;
• BRD – Groupe Société Générale: 412,47 milioane de lei;
• Banca Transilvania: 875,74 milioane de lei;
• Banca Transilvania, pentru fapta realizată de OTP Bank România: 85,03 milioane de lei;
• ING Bank: 405,91 milioane de lei;
• Raiffeisen Bank România: 442,49 milioane de lei;
• Exim Banca Românească: 96,49 milioane de lei;
• CEC Bank: 332,98 milioane de lei;
• UniCredit Bank: 431,03 milioane de lei;
• Intesa Sanpaolo România: 28,1 milioane de lei;
• Libra Internet Bank: 45,86 milioane de lei.

Investigația privind stabilirea ROBOR a început în 2022 și a vizat operațiunile de pe piața interbancară

Investigația Consiliului Concurenței a fost declanșată la sfârșitul anului 2022 și a parcurs toate etapele de analiză și control. Procedura a inclus și etapa obligatorie de avizare prevăzută în mecanismul de cooperare cu Comisia Europeană, deoarece autoritatea a constatat încălcarea Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene.

Inspecțiile au vizat posibile înțelegeri între cele zece bănci pentru menținerea ratei dobânzii ROBOR la un nivel cât mai ridicat, în cadrul procedurii de fixing, prin care sunt stabilite ratele de referință ROBOR și ROBID.

Mai exact, autoritatea a analizat activitatea instituțiilor financiare pe piața monetară interbancară în timpul procedurii de fixing, dar și operațiunile desfășurate în intervalul de 15 minute care urmează stabilirii indicilor.

În această perioadă, băncile participante atrag și plasează depozite interbancare, operațiuni care au fost incluse în analiza comportamentului instituțiilor financiare.

ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare din România și influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice, inclusiv entităților statului, precum autoritățile publice locale.

Indicele are efecte și asupra persoanelor fizice care au contractat credite în lei înainte de 2019 și nu au solicitat trecerea la IRCC. Prin urmare, modul în care este stabilit ROBOR influențează costurile de finanțare suportate de o parte dintre debitorii din România.