Românii cu credite ROBOR ar putea primi bani de la bănci. Bogdan Chirițoiu: Oamenii au drept la niște despăgubiri

Românii care au plătit dobânzi mai mari din cauza unor eventuale practici anticoncurențiale în stabilirea ROBOR ar putea solicita despăgubiri de la bănci. Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a explicat că instituția a aplicat sancțiuni de aproximativ 710 milioane de euro în sectorul bancar și a avertizat că băncile riscă noi amenzi dacă nu modifică procedura de cotare a indicelui. În podcastul „Picătura de business”, moderat de Radu Preda, acesta a vorbit despre mecanismul investigat, procesele deschise de bănci și posibilitatea introducerii unei proceduri mai simple pentru compensarea clienților.

Cum ar fi putut băncile să influențeze ROBOR și de ce au fost sancționate

Bogdan Chirițoiu a explicat că sancțiunile aplicate de Consiliul Concurenței vizează comportamentul băncilor participante la stabilirea indicelui ROBOR, folosit la calcularea dobânzilor pentru anumite credite.

Potrivit acestuia, problema principală a fost modul în care băncile puteau vedea și modifica ofertele celorlalte instituții în intervalul destinat stabilirii indicelui.

În fiecare zi există o perioadă de 30 de minute în care cele zece bănci participante transmit dobânzile la care ar fi dispuse să împrumute bani altor bănci sau să se împrumute de la acestea, pentru diferite perioade.

Chirițoiu a explicat că indicele nu se bazează exclusiv pe tranzacții efective, deoarece piața interbancară nu are suficiente operațiuni pentru toate scadențele utilizate la calcularea ROBOR.

„În esență, îi spui la cât ai face tu tranzacția, dacă ai face”, a explicat președintele Consiliului Concurenței.

Problema identificată de autoritate a fost că sistemul informatic permitea unei bănci să vadă cotațiile transmise de celelalte înainte de încheierea intervalului de stabilire a indicelui.

În aceste condiții, instituțiile participante puteau să își ajusteze propriile cotații în funcție de valorile introduse de concurenți. Chirițoiu a precizat că, în alte sisteme europene similare, băncile nu ar trebui să cunoască ofertele celorlalți participanți înainte de finalizarea procesului.

„Modul cum e organizat soft-ul făcea să vezi, deci în momentul când o bancă cota, celelalte bănci vedeau ce a cotat. Și atunci puteau […] să-și ajusteze.”

Potrivit acestuia, regulile de bază erau asemănătoare celor europene, însă problemele au apărut la implementare.

Dobânzile mai mari puteau aduce venituri suplimentare băncilor

Președintele Consiliului Concurenței a explicat că băncile aveau un interes economic ca ROBOR să crească, deoarece anumite credite deja acordate aveau dobânzi variabile calculate în funcție de acest indice.

De exemplu, în cazul unui credit cu dobânda ROBOR plus trei puncte procentuale, o creștere a indicelui determină majorarea dobânzii plătite de client la următoarea actualizare contractuală.

Chirițoiu a subliniat că această situație nu privește toate creditele, deoarece există și împrumuturi cu dobândă fixă sau cu dobândă variabilă raportată la Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC).

„Dacă ROBOR-ul e mai mare, ea o să vă ia ceva mai mulți bani luna următoare, în momentul când se setează dobânzile. Deci interesul lor e mai degrabă să meargă în sus decât să meargă în jos.”

În discuție a fost abordată și poziția Băncii Naționale a României (BNR), care a arătat că evoluția ROBOR s-a încadrat în limitele reglementărilor și a fost compatibilă cu evoluțiile macroeconomice.

Chirițoiu consideră însă că între poziția BNR și constatările Consiliului Concurenței nu există neapărat o contradicție. El a explicat că banca centrală urmărește stabilitatea sistemului financiar și evoluția dobânzilor, în timp ce Consiliul Concurenței verifică respectarea regulilor de concurență.

„Ce spunem noi, modalitatea de cotare n-a fost corectă și asta a creat posibilitatea vicierii rezultatului.”

Președintele instituției a precizat că eventuala influență asupra indicelui este dificil de cuantificat. A indicat, ca ordin de mărime posibil, variații de 0,1 sau 0,2 puncte procentuale, fără să prezinte aceste valori drept prejudicii demonstrate.

Amenzi de aproximativ 710 milioane de euro, contestate de bănci în instanță

Consiliul Concurenței a aplicat sancțiuni totale de aproximativ 710 milioane de euro pentru încălcarea regulilor de concurență. Bogdan Chirițoiu a explicat că amenzile au fost calculate în funcție de cifrele de afaceri ale instituțiilor sancționate, nu pe baza unui prejudiciu individual stabilit pentru fiecare client.

Potrivit acestuia, cele mai multe sancțiuni s-au situat în jurul a 5-6% din cifra de afaceri relevantă, în condițiile în care legislația permite amenzi mai mari pentru încălcări grave.

Băncile au contestat decizia, iar președintele Consiliului Concurenței anticipează un proces judiciar de lungă durată.

Prima etapă vizează cererile de suspendare a executării sancțiunilor. Ulterior, instanțele urmează să analizeze legalitatea deciziei pe fond.

Chirițoiu a explicat că procesele ar putea ajunge de la Curtea de Apel București la Înalta Curte de Casație și Justiție. Nu exclude nici solicitarea unor clarificări din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene.

„Asta va ține câțiva ani”, a afirmat acesta.

În consecință, sancțiunile aplicate de Consiliul Concurenței nu trebuie confundate cu o soluție judecătorească definitivă privind comportamentul băncilor.

Clienții care consideră că au fost prejudiciați pot solicita despăgubiri

Una dintre cele mai importante consecințe ale dosarului ROBOR este posibilitatea ca persoanele care au plătit dobânzi mai mari din cauza unor practici anticoncurențiale să solicite despăgubiri.

Bogdan Chirițoiu a explicat că legislația europeană, transpusă și în dreptul românesc, permite persoanelor prejudiciate să formuleze acțiuni în instanță. Aceste procese sunt distincte de cele prin care băncile contestă amenzile Consiliului Concurenței.

„Nu avem ce să facem dacă s-a comis o greșeală. Pentru greșeala aia trebuie dată o amendă, ca zicea stat, și pentru că s-a comis o greșeală împotriva unor oameni, oamenii ăia au drept la niște despăgubiri.”

Președintele Consiliului Concurenței a precizat că acțiunile pentru despăgubiri pot fi inițiate fără să fie necesară așteptarea unei hotărâri definitive privind amenzile. Totuși, acesta se așteaptă ca instanțele civile să prefere să aștepte soluționarea litigiilor referitoare la decizia autorității de concurență.

O dificultate importantă este stabilirea prejudiciului efectiv.

Pentru a acorda despăgubiri, instanța trebuie să determine cât a plătit în plus un client și care ar fi fost dobânda în absența practicii anticoncurențiale. Chirițoiu a recunoscut că un asemenea calcul este complicat și că ar putea necesita expertize.

„Nu o să fie deloc ușor, da. Eu sunt de acord că nu e ușor, dar asta e, așa se întâmplă în toată Europa.”

Un proiect de lege ar putea permite obținerea despăgubirilor fără un proces în instanță

În podcast a fost discutat și un proiect legislativ destinat simplificării compensării consumatorilor prejudiciați prin practici anticoncurențiale în sectorul bancar. Proiectul a trecut de Senat și urmează să fie analizat de Camera Deputaților.

Bogdan Chirițoiu a explicat că inițiativa urmărește introducerea unei proceduri administrative, astfel încât persoanele afectate să nu mai fie obligate să parcurgă un proces civil pentru a solicita compensații.

„Ce încearcă legea asta, să spună hai să facem mai simplu, să nu mai trebuiască omul să treacă prin instanță, ceea ce durează și costă, ci să facem o procedură administrativă.”

Mecanismul discutat presupune estimarea despăgubirilor prin raportarea la diferența dintre ROBOR și IRCC pentru perioada relevantă. Chirițoiu a subliniat însă că această formulă reprezintă o modalitate propusă de calcul, nu o determinare exactă a prejudiciului suferit de fiecare persoană.

De asemenea, proiectul nu ar putea elimina dreptul consumatorului de a merge în instanță dacă apreciază că despăgubirea calculată administrativ este insuficientă.

„Nu pot, printr-o lege națională, să blochez un drept pe care mi-l dă directiva europeană.”

Fostul mecanism judiciar ar rămâne astfel disponibil pentru persoanele care consideră că au dreptul la sume mai mari.

Chirițoiu a precizat și că despăgubirile nu ar urma să fie acordate automat. Chiar și în varianta unei proceduri administrative simplificate, persoana interesată ar trebui să le solicite.

La momentul discuției, adoptarea proiectului nu era certă.

Băncile riscă noi sancțiuni dacă nu modifică procedura de stabilire a ROBOR

Bogdan Chirițoiu a avertizat că problemele identificate de Consiliul Concurenței nu dispar doar prin aplicarea amenzilor. Potrivit acestuia, procedura de cotare a ROBOR rămăsese neschimbată la momentul înregistrării podcastului.

„Procedura e aceeași, da, și asta spunem noi că nu e în regulă.”

Președintele Consiliului Concurenței a explicat că menținerea mecanismului ar putea expune băncile la noi sancțiuni și ar putea genera alte solicitări de despăgubiri din partea clienților.

„Dacă nu schimbă procedura, riscă băncile să primească o nouă amendă, riscă clienții să fie păgubiți și atunci să fie cererile de despăgubire și mai mari.”

Autoritatea a solicitat instituțiilor bancare să prezinte, într-un termen de 60 de zile, planuri de conformare. Chirițoiu a precizat că nu le-a impus o soluție tehnică exactă, ci le-a cerut să propună măsuri pentru corectarea problemelor constatate.

Aplicarea acestor obligații depinde însă și de hotărârile instanțelor privind cererile de suspendare formulate de bănci. În opinia sa, soluția ar trebui să fie apropierea procedurii românești de cele utilizate în alte state europene.

Consiliul Concurenței nu a observat o perturbare a creditării după aplicarea amenzilor

Președintele Consiliului Concurenței a abordat și temerile privind efectele sancțiunilor asupra sistemului bancar.

Una dintre îngrijorările exprimate în legătură cu dosarul ROBOR a fost că băncile ar putea renunța la participarea la mecanismul de cotare sau și-ar putea reduce activitatea de creditare.

Chirițoiu a afirmat că instituția a urmărit evoluțiile din piață după anunțarea sancțiunilor, fără să identifice efecte majore de acest tip.

„N-am văzut niciun impact de genul ăsta.”

Potrivit acestuia, băncile au continuat să acorde credite, mecanismul ROBOR a funcționat, iar statul a continuat să atragă finanțare prin titluri de stat. El a arătat că sancțiuni comparabile au fost aplicate și în alte jurisdicții, inclusiv în zona euro, Marea Britanie și Statele Unite.

„Nu zic că nu e un caz important, e o amendă mare. Dar nu e sfârșitul pământului.”

Chirițoiu a precizat că prioritatea Consiliului Concurenței rămâne susținerea deciziei în instanță și corectarea mecanismului de cotare. În acest context, instituția nu avea în plan, la momentul interviului, deschiderea unei investigații similare privind mecanismul de stabilire a prețurilor pentru titlurile de stat.