Prețurile alimentelor ar putea crește din nou în 2027. Criza îngrășămintelor, motorina scumpă și seceta amenință recoltele

Prețurile alimentelor ar putea înregistra noi creșteri în 2027, pe fondul problemelor care afectează agricultura mondială. Perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, scumpirea îngrășămintelor și a motorinei, riscurile climatice asociate fenomenului El Niño și războiul din regiunea Mării Negre pun presiune asupra producției agricole. Potrivit unei analize S&P Global, aceste probleme se pot amplifica reciproc, iar efectele ar putea deveni mai vizibile în sezonul următor.

Prețurile alimentelor, sub presiune. Grâul s-a scumpit cu peste 30% în 2026

Agricultura mondială se confruntă cu o serie de riscuri care ar putea influența atât producția de cereale, cât și prețurile alimentelor în anul următor.

Potrivit unei analize S&P Global, dificultățile din transportul internațional, costurile ridicate ale energiei și îngrășămintelor, precum și condițiile meteorologice nefavorabile amenință perspectivele recoltelor din 2027.

Datele prezentate de Reuters arată că prețurile mondiale ale grâului au crescut cu peste 30% în 2026, în timp ce majorarea costurilor de transport și a îngrășămintelor continuă să exercite presiuni asupra pieței alimentare.

Indicele FAO al prețurilor alimentare a ajuns în septembrie la 136 de puncte, cel mai ridicat nivel înregistrat din noiembrie 2022.

În același timp, stocurile de cereale care au contribuit la limitarea scumpirilor în sezoanele precedente încep să fie supuse unor presiuni suplimentare.

Revenirea treptată a cumpărătorilor din Orientul Mijlociu și Africa pe piața internațională poate amplifica cererea, într-un moment în care costurile de producție rămân ridicate.

Blocajele din Strâmtoarea Ormuz afectează piața îngrășămintelor

Una dintre principalele probleme pentru agricultura mondială este perturbarea transporturilor de energie și îngrășăminte prin Strâmtoarea Ormuz.

Înaintea războiului, aproximativ 20% din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate tranzitau această rută.

Strâmtoarea are însă un rol important și în comerțul internațional cu produse utilizate în agricultură.

Potrivit datelor prezentate în analiză, aproximativ 29% din comerțul mondial cu uree, unul dintre cele mai utilizate îngrășăminte cu azot, depinde de această regiune.

Tot prin această rută trec cantități importante de sulf, reprezentând aproape jumătate din comerțul mondial, precum și aproximativ 21% din comerțul cu amoniac.

Perturbările transporturilor au consecințe și în alte regiuni, deoarece producția de îngrășăminte este dependentă de disponibilitatea gazelor naturale.

În India, gazele naturale lichefiate sunt utilizate pentru aproximativ 85% din producția internă de uree.

Situația este dificilă și în Bangladesh, unde patru dintre cele cinci fabrici de uree sunt oprite din martie 2026.

Deși prețurile îngrășămintelor au scăzut față de maximele atinse la începutul conflictului, acestea rămân la niveluri ridicate, afectând costurile suportate de agricultori.

Motorina scumpă majorează cheltuielile agricultorilor

Pe lângă îngrășăminte, motorina reprezintă o altă sursă importantă de presiune asupra costurilor agricole.

În mod obișnuit, Orientul Mijlociu și Rusia asigură împreună aproximativ jumătate din exporturile nete de motorină la nivel mondial.

În iulie 2026, exporturile din Orientul Mijlociu au scăzut sub un milion de barili pe zi, comparativ cu un nivel de peste două ori mai mare în aceeași lună din 2025.

În cazul Rusiei, livrările externe au coborât de la aproximativ un milion de barili zilnic spre zero, în urma atacurilor cu drone și a restricțiilor la export.

China a limitat, la rândul său, exporturile de motorină și combustibil pentru aviație.

Aceste evoluții au contribuit la creșterea diferenței dintre prețul motorinei și cel al petrolului brut.

Dacă în mod obișnuit diferența era cuprinsă între 12 și 20 de dolari pe baril, în prima săptămână din septembrie aceasta a depășit 100 de dolari.

Scumpirea motorinei se reflectă direct în cheltuielile agricultorilor, de la pregătirea terenurilor și recoltare până la transportul produselor agricole.

În același timp, petrolul scump a făcut ca biocarburanții să devină mai competitivi. În septembrie 2026, pentru prima dată, biocarburanții au devenit mai ieftini în Europa decât combustibilii navali obținuți din petrol.

Această situație poate influența și piețele agricole, deoarece o parte din producția vegetală este utilizată pentru obținerea biocarburanților.

El Niño amenință recoltele de porumb și soia din Brazilia

Riscurile pentru anul 2027 sunt amplificate de perspectivele meteorologice nefavorabile în unele dintre cele mai importante regiuni agricole ale lumii.

Potrivit modelărilor S&P Global, prognoza producției de porumb din Brazilia a fost redusă cu șase milioane de tone, până la 137 de milioane de tone.

În cazul în care fenomenul El Niño se intensifică, recolta ar putea înregistra o diminuare suplimentară de aproximativ zece milioane de tone.

Și producția de soia din Brazilia este amenințată.

Estimarea actuală a fost redusă cu șase milioane de tone, până la 177 de milioane de tone.

Un scenariu care ia în calcul intensificarea fenomenului El Niño, dar și reducerea utilizării îngrășămintelor, indică o producție estimată între 160 și 170 de milioane de tone.

O diminuare a recoltelor braziliene ar putea avea efecte importante asupra comerțului mondial, având în vedere rolul țării în exporturile de produse agricole.

Australia și India se confruntă cu riscuri pentru producția de grâu

Perspectivele pentru recoltele de grâu sunt afectate și de condițiile climatice din alte regiuni.

În Australia, producția de grâu ar putea scădea la aproximativ 22 de milioane de tone, comparativ cu prognoza actuală de 28 de milioane de tone.

O asemenea evoluție ar reprezenta o reducere importantă a cantităților disponibile pentru piața internațională.

În India, specialiștii semnalează riscuri pentru recolta de grâu de primăvară, după ce precipitațiile din septembrie au fost cu 14% sub media obișnuită.

Aceste condiții pot afecta dezvoltarea culturilor și pot contribui la reducerea producției agricole.

Dacă mai multe regiuni importante înregistrează simultan recolte mai slabe, disponibilitatea cerealelor pe piața internațională ar putea scădea, în timp ce concurența dintre importatori ar deveni mai intensă.

Ce înseamnă aceste evoluții pentru fermierii din România

Creșterea costurilor de producție și schimbările de pe piața cerealelor pot avea consecințe și pentru agricultura românească.

Fermierii trebuie să suporte cheltuieli importante pentru achiziția îngrășămintelor, alimentarea utilajelor și transportul recoltelor.

Pentru lucrările agricole de toamnă, costurile cu motorina și fertilizarea pot avea un impact mai mare asupra bugetelor fermelor decât variațiile reduse ale prețurilor de vânzare a cerealelor.

În portul Constanța, grâul de panificație era cotat la aproximativ 242 de euro pe tonă, potrivit datelor prezentate în analiză.

Un preț mai ridicat al cerealelor nu garantează automat profituri mai mari pentru producători, deoarece cheltuielile pentru combustibil, îngrășăminte și alte materiale agricole pot crește în paralel.

Mai mult, deciziile privind fertilizarea și suprafețele însămânțate în lunile următoare vor influența cantitățile de cereale disponibile în 2027.

O eventuală reducere a utilizării îngrășămintelor, determinată de costurile ridicate, poate afecta randamentul culturilor.

Alimentele s-ar putea scumpi și în 2027

Perspectivele pentru piața alimentară mondială depind de evoluția mai multor factori care acționează simultan.

Menținerea perturbărilor din Strâmtoarea Ormuz ar putea continua să afecteze disponibilitatea și costurile energiei și îngrășămintelor.

În același timp, intensificarea fenomenului El Niño ar putea reduce producția agricolă în Brazilia, Australia și alte regiuni importante.

Războiul din Marea Neagră reprezintă un risc suplimentar pentru transporturile și exporturile de cereale.

Dacă aceste probleme persistă, oferta mondială de produse agricole s-ar putea diminua, ceea ce ar putea determina noi creșteri ale prețurilor cerealelor.

Efectele s-ar putea transmite treptat către industria alimentară și, ulterior, către consumatori, prin majorarea costurilor produselor finite.

Totuși, amploarea eventualelor scumpiri va depinde de evoluția recoltelor, de stabilizarea transporturilor internaționale și de costurile energiei în lunile următoare.